Tiberiu Lelescu, seful Directiei pentru Agricultura Timis: Piata agricola este extrem de nefiscalizata!

De ce nu este performanta agricultura din Romania si ce ii lipseste? Cum ne-ar ajuta Organismele Modificate Genetic si in ce directie se indreapta, de fapt, agricultura? La aceste intrebari si multe altele ne raspunde Tiberiu Lelescu, seful Directiei Agricole Timis, intr-un interviu interesant.

De ce agricultura din Romania nu este performanta si competitiva la nivel european?

In primul rand, eu cred ca agricultura romaneasca, nu neaparat duce lipsa de performanta. Agricultura romaneasca duce, in primul rand, lipsa de resurse materiale pentru ca si in agricultura ca sa faci performanta iti trebuie bani. Acesti bani, din pacate, nu intotdeauna vin la timp si in cantitate suficienta. Nu avem intotdeauna banii la dispozitie, si acest lucru s-a intamplat in ultimii 20 de ani, cu exceptia ultimilor 3 ani cand lucrurile au luat o turnura cu totul si cu totul favorabila, in ceea ce priveste agricultura pentru ca, incepand cu 2010, 2011, chiar si 2012 in agricultura s-au intamplat niste lucruri foarte pozitive. in primul rand pentru ca cei care s-au ocupat de „destinele” agriculturii sunt niste profesionisti. Vorbesc despre ministrul Tabara care este de profesie, de majoritatea consilierilor din cadrul ministerului sunt profesionisti, de faptul ca stiind ca au nevoie de bani s-au acordat subventiile chiar in avans sau la timp, poate nu in cantitate suficienta, asa cum primesc alti europeni, dar in general, s-au dat banii la timp, plus ca exista si o alta abordare vizavi de agricultura.

Deci asta ne lipseste? Banii?

Si banii, in primul rand. Mai ales banii. si faptul ca piata actuala, piata agricola, nu este o piata concurentiala reala, este o piata in care nu cei care ar trebui sa castige, castiga, ci cei care sunt pe filiera, si este vorba aici de speculanti, intermediari si tot felul de alte categorii care de fapt nu ar trebui sa castige atat cat castiga.

Ministerul ar trebui sa creeze norme care sa avantajeze producatorii romani, pana la urma, asta e marea problema. Noi importam produse, din Uniunea Europeana si nu numai, in loc sa vindem ceea ce producem noi.

Nu, nu asta e problema. Haideti sa coboram la cel mai jos nivel, care este piata, cea care asigura cadrul organizatoric si administrativ care nu este intotdeauna cel mai bine organizat, poate intentionat, poate mai putin intentionat, dar de fapt, acolo este partea negativa a agriculturii, dupa parerea mea. Atat piata mica, piata de administratie a oraselor in general, cat si piata externa, piata de manevra de import-export, import de cereale si produse agricole este cea care are cateva probleme. si mai este o problema care intradevar nu s-a reusit sa se rezolve. Iata ca anul acesta s-a rezolvat intr-o masura chestiunea care priveste cerealele cu taxare inversa, nu s-au mai facut tot felul de speculatii prin care cei 24 la suta sa fie dati (cei 24 la suta este extrem de mult si la o cantitate mare), iar in aceste conditii prin taxare inversa s-a transferat aceasta specula cu cereale pe Ungaria si pe tarile vecine, dar pe partea cealalta cred ca va trebui sa intervenim si cred ca intr-un fel sau altul, chiar daca nu este politicos sa spun acest lucru, sau nu constituie un avantaj pentru mine sa il spun, piata agricola este extrem de nefiscalizata. stim ca intra anual miliarde sub forma de subventii sau sub forma de sprijin, pe filiera europeana sau pe filiera nationala. stim ca intra, stim cat intra, avem o evidenta clara a sumelor care intra. Nu avem o evidenta a ceea ce iese din agricultura. Nu avem o evidenta, pentru ca intotdeauna agriultura a fost perceputa ca un sector care ar trebui lasat mai la o parte sau nu lasat neaparat la o parte ci se percepea cum ca prin agricultura in general se pierde, e o afacere cu pierderi, si atunci sa mai venim si cu fiscalizare peste o pierdere de care stim ca exista in agricultura ar fi anevoios sa introduci o  fiscalizare. Cred ca aici este problema si daca in celelalte disciplini sau in celelalte sectoare ale economiei, industriei, serviciilor lucrurile sunt cat de cat puse la punct in probleme legate de management si de marketing, in agricultura aproape ca nu exista. Va puteti imagina producatori agricoli care au o mie de hectare de teren, care lucreaza si care nu au nici un document care sa ateste ca este societate,  persoana fizica autorizata ci este pur si simplu propietar de teren arendat sau altceva?

Pai faceti ceva cu ei, domnule director… Noi, presa, vreti sa facem ceva cu el?

Acest lucru este cunoscut. S-au facut atatea reforme si se pare ca agricultura este lasata mai la urma…

64 la suta din terenurile din Romania sunt terenuri arabile. 28 la suta din populatie se ocupa cu agricultura. Si toti acestia produc doar 6% din PIB. E foarte putin…

Majoritatea distributiilor din agricultura nu au o circulatie fireasca. Ele circula fara documente, fara nici un act, o masa care este fara documente este o masa nefiscalizata din care statul nu isi ia absolut nimic…

Dvs tot spuneti care este situatia… Eu va intreb ce se poate face?

Fata de ceilalti care nu au facut nimic, cei din zilele noastre uite ce au facut. Au facut taxare inversa care este un pas, urmeaza taxare inversa la legume-fructe, urmeaza taxarea inversa la produsele din carne, dar pe partea cealalta sa stiti ca le-a cam fost teama la majoritatea sa se bage si pe taxare. Dupa toate categoriile care au fost prinse in taieturile astea, agricultura a scapat. A scapat ca prin minune. Dar nu poate sa fie la infinit asa pentru ca la un moment dat si statul trebuie sa traiasca, asta le spun la toti. si bugetul acesta trebuie sustinut de cineva.

Noi importam foarte multe produse alimentare, de ce nu le comercializam pe cele de la noi?  

Exista un lant al slabiciunilor. Balanta comerciala externa a Timisului este o balanta pozitiva in sensul ca noi exportam mai mult decat importam, vorbesc la nivelul judetului Timis. La nivel national, exista incepand din acest an tendinta de echilibrare a balantei comerciale. Se apropie importul cu exportul.

Dar tot suntem pe minus…

Un minus putin. Exportam foarte multe cereale. Nu uitati ca noi am avut niste restrictii legate de unele lucruri, am avut cateva exporturi „tari”, exporturile de porc, export care a fost extrem de favorabil mai ales pentru judetul Timis a fost extraordinar de tare. si daca o luam asa, sa stiti ca dintre produsele importate cel mai mult este carnea de porc pentru ca noi suntem consumatori mari de carne de porc si de paine. Dorim sa fim mai mari importatori decat exportatori. Sa ne echlibram balanta si sa facem o balanta pozitiva la nivel national, cu toate produsele agricole. Noi exportam acum grau, porumb, floarea soarelui, rapita, avem exporturi mari, nu putem spune ca nu. Sunt 25 de milioane de tone la nivel national.

Noi de ce cand mergem la piata sau in supermarketuri nu gasim produse romanesti? De ce nu gasim legume romanesti, fructe romanesti, si asa mai departe?

Aici este o alta chestiune. Nu poti la minus 24 de grade sa faco legume la concurenta de pret cu cei care sunt la plus 20 de grade. Vara in august gasim rosii, cartofi romanesti, salata… Nu putem spune ca vara nu gasim produse romanesti. Sunt foarte mult acre au abordat programele astea de sustinere si de masuri prin care se dezvolta mai multe. Se vor face si legume. Legumele sunt partea „de matase” a agriculturii, acolo sunt preturile cele mai bune, le consumam toata ziua, alea sunt cele mai sanatoase, sunt alimentele pe care noi ar trebui sa le avem pe masa in premanenta si in aceste conditii, facandu-le si reclama si stiind ca sunt cele mai sanatoase este normal sa le consumi mai mult. Livezile le-am taiat pentru ca stiti ce au facut cu ele, s-au incalzit cu ele, viile le-au scos si le-au prapadit pentru ca a fost un mesaj la un moment dat in 90, luati-va tot, distrugeti tot, ca totul este inutil. si acum cand ne dam seama ca nu prea am facut bine, acum incercam sa refacem.

Revin si insist, e foarte greu, cea mai mare cheltuiala la producerea de legume este legata de temperatura. Ne trebuie permanent o anumita temperatura, ori noi nu avem temperatura ambientala, cel putin apropiata de ceea ce au tarile noastre concurentiale. E drept ca cele mai multe legume se produc in Olanda. Spre exemplu, olandezii si israelienii sunt mari producatori de legume.  Pentru sustinerea unei activitati de producere de legume, ei nu vin cu bani, vin cu sisteme cu machete pe care te duci si le instalezi intr-o sera si le legi la sursa de apa si de ingrasaminte. Dai drumul la picurator, pui planta si astepti sa creasca…

Mai este inca o chestiune extrem de realista. Noi primim pentru un hectar 130 de euro in vreme ce altii primesc 300 de euro. Sunt care primesc si mai mult. Pana in 2014 lucrurile se vor mai echilibra. O sa ajungem sa primim si noi 200 de euro, va fi o medie de 260 de euro la nivel de UE. Toate aceste probleme vor fi rezolvate cu timpul, dar nu merge asa de azi pe maine. Una peste alta sa stiti ca in general situatia din agricultura se indreapta spre o situatie favorabila din ceea ce stiu eu, ca si cunoscator al fenomenului. Atat in domeniul cerealelor cat si in alte domenii. Poate la legume-fructe suntem putin mai intarziati din cauza acestei piete extrem de contradictorie in care nu exista omul potrivit pe aceasta piata. Intermediarii care se ocupa de legume-fructe sunt prea putin talentati si foarte plini de ei pentru ca ei iau grosul castigului si nu cine ar trebui sa il ia.

Pentru ca le permiteti acest lucru.

Nu le permitem noi pentru ca administratia pietelor nu este la noi este la altcineva, ei trebuie sa controleze. Noi putem sa controlam autenticitatea produsului.

Nu ma refer la dvs ca si directie agricola, ma refer la dvs ca si autoritate a statului, ca insitutie centrala care administreaza. Ministerul agriculturii si ministerul finantelor, daca se vrea, ar putea face lucrul acesta.

Am impresia ca nici nu prea se vrea suta la suta sa se intample acest fenomen, si in general  ii lasa pe tarani, dar de fapt nu ii lasa, e o falsa perceptie, pentru ca, de fapt, intermediarii sunt cei care sunt lasati in pace si nu sunt taxati. Ei vin cu certificat de producator pentru 100 de metri patrati si pentru o suta de metri patrati vine si vinde un an de zile rosii, cartofi, sute de tone.

Pai ce certificat de producator este acela, de ce nu il verificati?

Pai cine sa il verifice, nu este nimeni abilitat sa il verifice.

Faceti o propunere de reglementare a legii…

A facut si am trimis la Minister, acum asteptam un raspuns. Noi ca si instiutie care verificam inclusiv cantitatile de legume sa putem verifica pana la lantul final certificatul de producator. Ori noi, nu putem verifica nici cantitati, nici preturi, la care oricum nu ai cum sa umbli pentru ca este o economie si o piata libera, nu putem verifica absolut nimic, decat date despre calitate si autenticitatea marfii. Asta e tot ce putem noi verifica. Iar restul apartine de administratia pietelor.

Cred ca daca se creeaza organisme comune ale statului in care fiecare verifica, dar care sa fie frecvente pe piata, permanente, lucruile ar putea lua o turnura mai favorabila si am putea merge spre o clarificare.

Trebuie sa tinem cont si de faptul ca Romania este o tara cu teren arabil pe cap de locuitor de 0, 4. Este dublu fata de UE unde media de teren arabil pe cap de locuitor este de 0,2. De ce nu exploatam lucrul acesta? Agricultura de la noi produce doar 6% din PIB!

Produce mai mult, dar nu e pe hartie. Daca productia agricola si ce am realizat anul trecut era fiscalizata, noi eram cu depasiri de programe si cu venituri si cu PIB-uri duble fata de ceea ce este acum. Fara fiscalizarea agriculturii nu putem ajunge la o evaluare reala. Eu vorbesc acum din ceea ce vad. Eu vad ca productia e buna, vad ca cultura e frumoasa dar bani la buget…nu sunt. E foarte bine ca unii producatori se imbogatesc, ca intermediarii se imbogatesc…dar sa dea si la stat. Statul nu ia nimic.

O mare suprafata din terenurile din Timis a fost cumparata de straini, aproape un sfert din cate stiu eu. Asta este un lucru bun sau rau?

26 la suta. E un lucru bun pentru cei care lucreaza si e un lucru rau pentru cei care l-au luat sa faca specula cu el. Sunt si cetateni straini care au cumparat si care fac model de agricultura pe el. Nu stiu daca ati vazut dar cunosc foarte multi care au tehnologie buna, au ceea ce le trebuie ca si dotare tehnica, au si cunoastere si fac un lucru bun. Terenurile noastre sunt extrem de cautate. Sunt olandezi care au luat pamant si l-a dus la analize la el in tara. Dupa ce au studiat pamantul se intrebau unde e acest pamant asa de bun in Olanda, de fapt era pamant de Romania. Avem pamant bun, avem si oameni priceputi si este pacat ca nu se ocupa de el. in primul rand este o rusine nationala, sa le fie rusine celor care au opamant si nu il lucreaza. Le tin cu buruieni si ne infesteaza noua viata si terenurile.

Mai vreau sa discutam un subiect delicat. Stiu ca sunteti un partizan al Organismelor Modificate Genetic. (OMG-uri)…

Da! Sunt un partizan al ONG-urilor pentru ca noi pierdem anual un miliard de euro prin faptul ca avem interdictie sa cultivam organisme modificate genetic. Daca am cultiva am castiga 5 miliarde. E o chestiune pe care orice om de buna credinta trebuie sa o inteleaga. Noi suntem o tara consumatoare de organisme modificate genetic. Noi nu putem cultiva soia modificata genetic pentru ca propaganda lor este mult prea aspra. La mijloc sunt interese extrem de mari, interesele comerciale trec peste orice.

De ce avem aceasta interdictie?

Comisia europeana nu agreeaza cultivarea de organisme modificate genetic. Vor doar sa importe din Amercia de Sud. O sa intram pe o piata cu organisme modificate genetic cu porumb si soia. Noi avem o mie de hectare de plante modificate genetic. Din 2005 am avut sute de hectare, dar s-a strangulat situatia. Organismele modificate genetic au rezistenta foarte mare la unii daunatori si nu mai sunt necesare pesticide, ierbicide, si in aceste conditii cei care produc aceste substante nu mai au piata de desfacere. Sunt tot felul de interese.

Sunt studii care sa dovedeasca ca aceste organisme pot fi daunatoare pentru sanatea umana sau pentru mediu?

Nu are nimeni nici un studio care sa ateste ca OMG-urile sunt nocive pentru om. Dar in acelasi timp sunt fel de fel de laboratoare, depinde in ce echipa joaca. Noi pierdem enorm de mult. Mai ales la soia, dar si la porumb. Ne-am rezolva orice problema daca am cultiva acetse doua organisme modificate genetic.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Cit timp ati fost la PENCOOP ati incurajat „intermediarii”(speculantii)!

  2. O mare vina o au cei de la APIA care nu sunt instare sa verifice pe teren daca pamantul este lucrat .Asta este cauza pentru care zeci sau poate sute de hectare sunt parloage de ani de zile,iar proprietarii sau arendasii,ridica subventia fara ca sa faca absolut nimic.

  3. Lelescule, ai innebunit, daca se fiscalizeaza, gata spaga!!

    • Ba nu. Fiindca vor fi „exceptii” care … se vor „ocupa” de problema … 🙂 Se vor gasi destule avize care vor trebui sa le posede producatorii si comerciantii, iar atunci va incepe „cooperativa” sa functioneze „in plin” si la capacitate maxima. Sa vezi atunci copiii de „agricultori” cu Veyron facut din arpagic si leustean. Am vazut „filmul” asta de atatea ori incat il pot povesti in intregime in cel putin trei limbi de circulatie internationala. 🙂

      • Cred ca-n romana suna cel mai rau!