TIMISOARA. Cladirile istorice din tara noastra se aseamana mult cu cele din strainatate. Pot fi conservate la fel de usor ca si acelea, daca cei implicati isi dau interesul. Specialistii in urbanism din cadrul municipalitatii nu au fost curiosi sa vada cum isi intretin strainii arhitectura istorica.
La o conferinta organizata astazi in Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Eugen Todoran”, de catre Centrul de Studii Europene Alcide de Gasperi din cadrul Universitatii de Vest din Timisoara, nu au participat decat cativa studenti si arhitecti din Timisoara. Niciun reprezentant al Primariei Timisoara, care sa se intereseze despre metodele moderne de pastrare a arhitecturii cladirilor istorice, avand in vedere faptul ca Timisoara are cea mai extinsa rezervatie de patrimoniu istoric de arhitectura din tara.
Expertul prof. univ. Claudio Modena de la Universitatea din Padova le-a explicat celor prezenti faptul ca operele arhitecturale reprezinta in toata Europa un mare patrimoniu cultural prin care sunt reflectate indeosebi traditiile si culturile unei tari si a unei regiuni.
Pentru restaurarea lor se pot folosi materiale durabile, inovatoare. Un exemplu ar fi fibra de carbon, spune specialistul italian. Alte materiale se pot injecta in constructii, cu instrumente specifice, pentru a umple golurile care s-au facut de-a lungul vremii. Specialistii mai propun ca pentru reabilitare sa fie folosite aceleasi caramizi cu care a fost construita cladirea respectiva. Izolatiile seismice sunt, de altfel, foarte importante. Prof. univ. Claudio Modena spune ca Timisoara are aceeasi activitate seismica pe care o au multe regiuni din Italia, de o intensitate medie. Arhitectii din Italia imbina traditionalul cu modernul pentru a-si conserva monumentele istorice.
Claudio Modena este de parere ca, din pacate, neglijarea duce la degradarea multor lucrari, fapt prin care se pierd valorile si bogatiile arhitecturii, care nu se mai pot recupera. Cladirile numite monumente istorice au nevoie de restaurari. Generatiile de acum trebuie sa lase si celor ce urmeaza un patrimoniu cultural, asa cum ele l-au primit de la cele de demult.