‘Sa i se taie capul!’ Vremurile in care erau pedepsiti cu moartea cei care taiau copaci la Timisoara

TIMISOARA. In urma cu cateva secole, cetatenii Banatului erau foarte preocupati de zestrea verde a orasului. Vechii timisoreni se ingrijeau de fiecare petec de verdeata, infiintau asociatii pentru ingrijirea parcurilor publice si chiar era data o lege care pedepsea cu moartea taierea unui copac.

In anii 1700, comertul era in plina ascensiune in Banat. Era cerere mare pentru matase pe piata acelor vremuri, astfel ca la Timisoara s-a infiintat rapid manufactura de matase. Pentru sericicultura – cresterea viermilor de matase – era mare nevoie de frunze de dud. Cum clima era prielnica in aceste parti pentru plantatiile de duzi, guvernatorul Mercy, comandantul Banatului, incuraja plantarea duzilor in Timisoara si imprejurimi si la Ciacova, pentru a spori astfel si comertul in zona.

In anul 1719, guvernatorul Mercy a dat o lege potrivit careia oricine este prins ca taie sau ciunteste duzii sa fie pedepsit cu moartea. In acele vremuri, cei condamnati la moarte isi gaseau sfarsitul cel mai adesea prin decapitare.

Datele istorice confirma existenta acestei legi, insa nu se consemneaza si daca cineva a si fost ucis pentru ca a taiat un copac. Foarte posibil si pentru ca nimeni nu s-a incumetat s-o faca.

‘In secolul al XVIII-lea s-a inceput, in general, plantarea catrova zeci de mii de duzi pentru ca se deschisese prima fabrica de matase naturala la Timisoara si atunci s-a plantat in nestire. Era o adevarata crima sa tai un dud. Pedepsele erau aspre. Erau, hai sa le zicem, pazinci ai duzilor, in primii ani, pana cand lumea s-a invatat ca nu e voie sa-i taie, ci sa culeaga doar frunzele pentru viermii de matase care mai apoi erau dusi gogosi la fabrica de matase. Am citit toate rezumatele documentelor administratiei militare habsburgice de la 1716 – 1753, le-am si tradus si vor aparea, intr-un volum de 800 de pagini, anul acesta. Nu am gasit niciunde atestat ca x sau y a fost condamnat sau ucis pentru un dud. In mod normal ar fi trebuit, in prima perioada, anii 1720 – 1740 sa fie asemenea lucruri, insa pedepsele, pentru cei care erau prinsi, chiar daca nu intotdeauna erau capitale, in mod cert erau drastice. Nu era o jucarie. Nu isi permiteau, administratia militara nu isi permitea sa compromita culturile de duzi – unele livezi, altele pe marginea drumurilor – deoarece cresterea viermilor de matase era atunci o prioritate’, a spus pentru opiniatimisoarei.ro istoricul Ioan Hategan.

Potrivit documentelor de arhiva ale Banatului, cetatenii Timisoarei au fost mereu preocupati de oazele de verdeata din parcurile publice. In secolul XIX, oamenii de rand au fost cei care au pus mana de la mana pentru ingrijirea primului parc al Timisoarei – parcul Coronini, inaugurat in 1859, la dispozitia contelui Johann von Coronini – Cronberg, guvernator al Provinciei Voivodina Sarbeasca si a Banatului Timisan. El a intervenit la Curtea de la Viena pentru aprobarea proiectului parcului Coronini, astazi Parcul Regina Maria.

La acea vreme, pe locul parcului de astazi era esplanada cetatii Timisoara – o zona vasta, intinsa, fara vegetatie, aflata in afara fortificatiilor cetatii, folosita in scopuri militare. Astfel, impadurirea unei astfel de suprafete era o premiera in acele timpuri, premiera de care vechii locuitori ai Timisoarei s-au bucurat nespus.

In timp, de ingrijirea parcului s-au ocupat chiar localnicii acelor vremuri, care au infiintat ‘Asociatia iubitorilor parcului’, iar toti cei implicati se ingrijeau ca nimeni sa nu taie copacii, sa smulga florile plantate cu multa grija de-a lungul spatiilor de promenada ale parcului, precum si de aspectul oazei de verdeata.

Oamenii pretuiau atat de mult oazele de verdeata in acele vremuri incat Timisoara a devenit orasul pe care il puteai traversa, dintr-o parte in cealalta, doar prin parcuri.

Din pacate, in ultimii ani, urbanizarea a facut ca multi copaci ai Timisoarei sa cada sub drujbe, pentru a face loc parcarilor, cladirilor de birouri si pietelor moderne. Acest lucru a atras nemultumiri din partea timisorenilor, care au organizat multiple proteste in acest sens. Un caz cunoscut este cel din Piata Libertatii din Timisoara unde a existat o oaza verde cu 58 de copaci.

In anul 2013 a inceput o ampla actiune de reabilitare, iar copacii nu si-au mai gasit locul nicicum in noua infatisare a pietii. Primarul Timisoarei, Nicolae Robu, sustinea atunci ca arborii de aici erau batrani si uscati si ca a fost necesara taierea motivand ca acestia prezentau un adevarat pericol si puteau sa cada la o furtuna mai serioasa.

CITESTE SI: Hulita si admirata deopotriva. Cum s-a transformat cea mai veche piata din Timisoara in cei 170 de ani de cand si-a schimbat numele 

Timisorenii au protestat, in repetate randuri si moduri, fata de aceasta masura, iar anul 2014 au aprins lumanari in Piata Libertatii, in memoria arborilor transformati in lemn de foc.

La final, din 58 de arbori au fost crutati doar doi stejari ce dateaza din anul 1923, aflati la intrarea in cladirea Garnizoanei din Timisoara, saditi de Regele Ferdinand si Regina Maria.

In ultimii ani, timisorenii au numit taiarea copacilor un adevarat ‘masacru ecologic‘ si au organizat in repetate si felurite proteste fata de masurile Primariei Timisoara.

Apoi, multi timisoreni s-au facut foc si para cand au aflat ca, pentru largirea sensului giratoriu de la Marasti, alti copaci sunt retezati. Iar acestea sunt doar cateva exemple, intrucat arbori au fost taiati in numeroase locuri din Timisoara.

Documentele de arhiva ale Banatului sunt o marturie impresionanta legata de dragostea timsorenilor de altadata fata de oazele de verdeata si de copacii din Timisoara: Copacii sunt cetateni de onoare ai orasului. (…) Dupa parerea economistului german Bach, din a doua jumatate a secolului XIX, cetateanul de rand, care intretine prin taxele sale orasul, asteapta din partea autoritatilor sa aiba cel putin un aer bun.’

Potrivit specialistilor, un copac in plina dezvoltare poate retine, in decurs de un secol, 25 de tone de praf si poate prelucra 18.000.000 de cm3 de monoxid de carbon.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. ma intreb daca prostia voastra are limite? aveti impresia ca centrul orasului e padure virgina? ar trebui sa va mutati in copaci cu totul ca aveti nivelul intelectual al primatelor :*

    • Vasile si Paul…cred ca dintre noi asta „care ar trebui sa ne mutam in copaci” si voi astia care credeti ca puteti respira asfalt, e limpede pe cine duce capul mai mult. Asta ca sa nu va fac prosti cu ciucuri…no, ca v-am facut. Cum rahat sa „gandesti” asa? Ati cititi ultimul paragraf „potrivit specilistilor…”? sau nu va intereseaza sanatatea voastra si a copiilor pe care probabil ii invatati la fel, sa foloseasca masina toata ziua.

    • 1. Sa ne mutam alaturi de tine? Asteptam sa cobori din cpac si sa intelegi „urbanismul specific” orasului Timisoara.
      De exemplu, Piata Libertatii nu este nici P. San Marco, nici P. San Pietro, nici … ; nu cautati asemanari caci nu veti gasi!
      2. „Centrul vechi ai Vienei”? poate te gandesti la parcul din fata Burgului (castelului imperial) sau la cel din fata Primariei sau la Ring-ul interior sau … la ce?
      M-ar bucura ca „dezvoltatorii” urbei sa gandeasca in „centrul Vienei (marI)” spre a modela Centru Micii Viene (parafrazare “O, tempora! O, mores!” )

  2. Exact deasta nu ne dezvoltam ca oras. Findca ne cacam pe noi dupa un copac prafuit in loc sa ne modernizam.
    Piata libertatii arata de 100 de ori mai bine si mai civilizat acum decat inainte cand arata ca in codru.
    Ori stam la oras ori la sat. Daca vreti copati urati care nu au nici un aspect mutati-va in padure.
    Copacii trebuie sa arate frumos, aranjat ca si cei din piata libertatii actuale, si sa fie plasati unde trebuie, nu sa acopere cladirile.

    • Pentru Vasile si Paul, sunteti invitati sa petreceti o zi intreaga de canicula in minunata Piata a Libertatii, apoi mai discutam despre dezvoltare.

    • Parerea ta. Mie Piata libertatii mi se pare dezgustatoare, am copilarit in zona, o stiu si cu tramvai pe mijloc si fara, era un loc frumos. Chiar daca se renoveaza toate cladirile tot un loc sec ramane. Iar copacii aia plantati in linie dreapta arata ca dracu’, cine a planuit asa nu are pic de gusturi.

  3. Dragilor (Va sile si Paul). Dupa cate se pare , nu faceti parte din zestrea genetica a orasului nostru , tipul vostru de gandire apartine unor oameni sositi de pe alte meleaguri sau cel putin unor iresponsabili carora nu le pasa de sanatatea lor si mai ales de cea a copiilor lor care vor creste intr-un oras din ce in ce mai arid , mai pustiit , mai poluat. Se poate face dezvoltare si protejand acei copaci urati , cum ii denumiti voi. Orasul se poate dezvolta foarte bine spre exterior , nu este obligatoriu sa locuim intr-o jungla de betoane. Dar nah , fericiti cei saraci cu duhul…

  4. pe vremea aia orasu era populat de nemti si unguri nu de tigani si olteni

  5. De la copaci ajungem la insulte, de la șvabi la țigani și gorjeni, de la civilizație austriacă la lipsa de maniere și educație. Suntem în Europa dar asta numai pe hârtie.
    Păcat de orașul ăsta atât de mult iubit că a ajuns sa fie populat de tot felul de personaje.

  6. Piata Libertatii arata mult mai bine inainte . Acuma este o mizerie perfecta semana foarte mult cu platourile de adunare de la celebrele lagare de concentrare . Dar cu un primar obtuz,fara viziune,grandoman,nacisist , infatuat si mai ales prost gospodar care nu a inteles ca tocmai orasul asta prin spiritul lui libertin si deschis tuturor l-au ajutat sa ajunga cine este . Ca sunt sigur ca atunci cand a venit cu plasa cu hainute de la Bogsig nu visa ca va ajunge rectorul politehnicii si primar al acestui oras . Din pacate pentru noi el nu a fost capabil sa ofere nici macar 10 % orasului din ce a primit de la acest oras .

  7. pt cei ce nu vad realitatea fiind limitati in gandire: as vrea sa numarati cati copaci sunt in centrul vechi ai Vienei, Londrei si a altor orase civilizate cu un centru istoric, dar porbabil pt cineva care vine de la tara si nu a vizitat nici o tara straina e greu de conceput asa ceva. Mergeti si vedeti cum e in civilizatie si dupa aia vb, iar sa spui ca in centrul timisoarei nu sunt spatii verzi este o prostie maxima, sunt cel putin 7 parcuri, in timp ce infrastructura lipseste cu desavarsire, la fel si puncte de atractie/leisure. Legat de cei care imi sugerau sa petrec o zi intreaga in piata libertatii, imi e un lucru imposibil deoarece eu si lucrez, dar tranversez pe jos aproape zilnic zona centrala pe jos si nu am decedat ^_^

  8. Ne-am mai civilizat intre timp, nu-i mai oamaoram nici pe criminali, asa ca nu mai taiem capetele celor care omoara copaci. Dar am putea sa-i taiem parul, cu vopsea cu tot!