Povestea celor 77 de ani de cand avem firobuz la Timisoara. Care a fost prima linie, in forma de potcoava, si ce modele au circulat de-a lungul timpului. Foto

TIMISOARA. Anul 2019 a fost unul al aniversarilor pentru transportul in comun din Timisoara. Si, daca in vara s-au implinit 150 de ani de cand capitala Banatului devenea primul oras in care s-a circulat cu tramvaiul, la jumatatea lui noiembrie este sarbatorit un alt mijloc de transport din oras, firobuzul.

Timisoara este primul oras din tara care a folosit acest mijloc de transport.

CITESTE SI: S-a intors la stralucirea de odinioara. Inca o cladire isi dezvaluie frumusetea in intregime, dupa renovare, la Timisoara. Povestea Casei cu Cocos. Foto 

Se intampla in anul 1942. Al Doilea Razboi Mondial facea ravagii in Europa, cand la Timisoara aparea un nou mijloc de transport, firobuzul.

Prima linie de troleibuz a fost creata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma Brown-Bovery din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942. Circulatia se facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary (actuala Piata Nicolae Balcescu) – unind astfel direct centrul istoric cu gara principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In acest mod, calatorii economiseau – fata de parcursul pe trasee de tramvai – portiunea prin Piata Maria si Iosefin.

Aceasta prima linie a fost prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai existente la acea data.

Primul mijloc de transport de acest gen era un model Marelli, construit de italienii de la Fiat. Pana in anii ’50, la Timisoara aveau sa ajunga trei asemenea vehicule, alaturi de alte cinci modele sovietice. Toate aveau sa fie casate pana in 1963. Denumirea de firobuz este folosita doar in Banat si are legatura cu vehiculele aduse din Italia, unde acestea sunt denumite ‘filobus’.

Anul 1942 este si cel care coincide cu ridicarea halei pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie nr. 3, existent atunci la nordul Strazii Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5 m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime, prevazuta din pacate doar cu cale simpla.

In anii 1947-1948 a aparut cea de-a doua linie in zona nordica a orasului. Noul tronson, in lungime de 2800 m, lega Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad (actuala linie 14).

In 1951, la Timisoara ajunge si primul model de troleibuz rusesc, MTB 82, in timp ce pana in 1960, la Timisoara au ajuns si firobuze construite la Bucuresti.

In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la Calea Aradului, actuala linie 18.

In 1960 se achizitioneaza primele troleibuze romanesti, modelui TV2E.

Mai tarziu, si zona Mehala a fost conectata la reteaua de troleibuz, prin noua linie 13. Aceasta circula initial, din 1968, pana la Bulevardul Cetatii, apoi din 1970, pana la Piata Avram Iancu, pentru ca in final, din 1978, sa circule pana la Str. Grigore Alexandrescu, la marginea vestica a orasului.

In 1971 se deschide baza mixta de exploatare tramvaie si troleibuze din bulevardul Dambovita, pentru ca in 1986 sa se dea in functiune si cea din strada Banatul.

La doi ani de la inaugurare acestei ultime baze, se pune in functiune si primul troleibuz cu chopper.

In anul 2008, au fost achizitionate 50 de troleibuze noi, cu podea joasa, iar de data aceasta furnizorul a fost Skoda, iar acestea au inlocuit complet parcul de firobuze.

La 14 septembrie 2009, liniile 11 si 18 si-au modificat capetele sudice. Linia 11 circula de atunci doar pana la Str. Gheorghe Baritiu, iar linia 18 pana la Combinatul Solventul.

In anul 2012, in Timisoara existau 110.000 de metri de linie de troleibuz, impartita in sapte trasee.

In 2015 a fost inaugurata si linia de troleibuz catre Dumbravita, pe care circula deja un troleibuz.

Tot la finalul anului 2015 a fost inaugurata si si linia de troleibuz catre o alta localitate invecinata Timisoarei, Ghiroda.

Povestea troleibuzelor care nu au mai ajuns niciodata la Timisoara

In toamna anului 2018, Guvernul venea cu o propunere prin Fondul de Mediu, in urma careia urmau sa se achizitioneze 50 de troleibuze pentru Timisoara. Municipalitatea a pus la punct rapid toata documentatia necesara si a depus cererea de finantare la inceputul lui noiembrie. De atunci, administratia Robu nu a mai primit nicio veste de la Guvern, pana la inceputul lunii ianuarie a acestui an, cand Ministerul Mediului anunta ca dosarul Timisoarei a fost respins.

CITESTE SI: Ne-au ‘ratat’ banii pentru cele 50 de troleibuze noi. Cum a ramas Timisoara fara 24 de milioane de euro 

Vremea troleibuzelor a trecut, le folosim cat le avem, dar acum vin autobuzele cu motor electric care pot merge pe orice traseu, fara sa mai avem fire prin oras. Directorul Culita Chis a insistat: domnul primar, daca sunt pe gratis, macar le folosim in schimbul a ceea ce avem, hai sa depunem totusi proiect. S-a depus proiect pentru ca nu era mare scofala. S-a depus, intocmit in regula, dar juristii au considerat ca o hotarare de consiliu nu trebuie certificata de autenticitate pentru ca ea e act public ca si o lege, si 6 pagini din toata documentatia facuta nu aveau conform cu originalul, si pe acest motiv ni s-a respins, dar nu numai noua. Ei de fapt nu aveau bani la Guvern. A fost o momeala aruncata, apoi s-a cautat nod in papura. Numai la Bucuresti s-au dat bani„, a declarat primarul Nicolae Robu in emisiunea INTERVIURILE TIMISOAREI.

Cele 50 de troleibuze electrice noi pe care Timisoara voia sa le achizitioneze cu finantarea de la Fondul de Mediu urmau sa aiba capacitatea de a transporta cel putin 90 de oameni, sa fie dotate cu sistem de numarare a calatorilor si cu echipament Wi-fi, iar caroseria troleibuzului sa fi realizata cu podea coborata pe toata lungimea, avand dispozitiv cu actionare electrica la una din usi pentru accesul persoanelor cu handicap.

Pretul pentru fiecare dintre vehicule se ridica la peste 2 milioane de lei, cu tot cu TVA, astfel ca suma totala de plata pentru cele 50 de troleibuze ar fi urmat sa ajunga la 110.000.000 de lei. Adica aproape 24 de milioane de euro.

sursa foto: transira.ro, flickr.ro,

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Felicitări pt. articol! Noi apelăm destul de des la acest mijloc de transport și suntem mulțumiti!

  2. Multumesc pentru articol! Stiam multe amanunte, am mai aflat cateva noi, plus o fotografie pe care n-am mai vazut-o niciodata, ce-i drept din Bucuresti, troleibuzul 84 trece pe la Universitate, nu prin Timisoara.
    Cand scrieti despre „primul troleibuz cu chopper” aveti in vedere ca nu toti sunt experti, „chopper” e un regulator electronic pentru turatia motorului care reduce mult consumul de energie. In lipsa lui exista acele rezistente uriase pe acoperis, la tramvaiele si troleibuzele vechi, care mai luau si foc uneori la vatmanii cu „temperament”. In plus chopperul nu mai permite sa „sara” siguranta si vatmanul/soferul nu mai trebuie sa iasa din cabina sa mestereasca la cutia cu maimute sa re-conecteze siguranta automata.

    • Troleibuzul de care scrieți cu nr.84 este fotografiat chiar în Timisoara pe str. fosta Reșiței la ieșirea din giratoriu cu Calea Șagului , linia 17. Nr.84 care este scris pe caroseria este numărul de circulație la vremea respectivă.

  3. Deci in loc sa circuli „verde” nepoluant, preferi poluare mare intr-un oras deja sufocat de mizerie si poluare, asta da administratie publica, a ma scuzati, asta-i pe mosia lui, el face ce vrea…..consilierii locali oricum sunt degeaba.

  4. Eu ma intreb cam pe unde era ,,civilizatia,, olteneasca cand in Timisoara se iluminau electric strazile,cand circulau tramvaie sau firobuze…
    Istoria comunista a avut grija sa nu spuna numic despre Banat , personalitatile sau realizarile banatene…Iar daca nu s-a spus…in mintea unora n-a existat.
    Felicitari Opiniatimisoarei!
    M-is mandru de voi!

  5. Numele italian sau nu ? Posibilă tâmpenie de la Italia lui Mussolini, termenul de troleybuss provenind din engleza dușmană Banatului Timișan în timpul războiului, firobuz e o genială invenție loco !!!!!! Dovada faptului că nici Banatul nu a fost scutit de tâmpiți !

    • „Firobuz” este românizarea termenului italian „filobus”, autobuz alimentat prin fir.

  6. iubesc rominia socialista!