Pastorala la Invierea Domnului, transmisa de IPS Nicolae, mitropolitul Banatului: Va indemn pe toti, sa ne curatim simturile!

TIMISOARA. Mitropolitul Banatului, IPS Nicolae,  a transmis traditionala Pastorala de Paste catre credinciosii ortodocsi carora le-a spus sa isi indrepte atentia spre credinta. ”Sa alungam din mintea si din sufletul nostru intunericul rautatii”.

IPS MITROPOLIT NICOLAE Corneanu

†  Nicolae

DIN MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP AL TIMISOAREI

SI MITROPOLIT AL BANATULUI

Iubitului cler, cinului monahal, dreptcredinciosilor crestini si crestine har, mila si pace de la Dumnezeu-Tatal si de la Domnul nostru Iisus Hristos!

Cinstiti credinciosi si credincioase,

Sarbatoarea sfanta a Invierii Domnului nostru Iisus Hristos, care intrece in maretie toate celelalte sarbatori, isi revarsa din nou, peste noi toti si peste intreaga creatie, razele de lumina, de har, de binecuvantare si de speranta incalzindu-ne sufletul si trupul si ne ajuta sa intelegem ca moartea a fost pe veci biruita, iar viata ne-a fost daruita tuturor.

In noaptea tainica a invierii suntem chemati sa ne apropiem, cu emotie, cu frica si cutremur, in dangat de clopote si sunet de toaca, pentru a lua lumina sfanta si pentru a-L intampina „pe Soarele cel mai inainte de soare” asa cum L-au intampinat, „cautandu-L ca pe o zi, mironositele femei”, venite dis de dimineata la mormantul de viata facator. Miile de credinciosi cu lumanari aprinse rostesc, din adancul sufletului, salutul pascal „Hristos a inviat”. Noaptea intunecoasa este inundata de lumina, umbra trista a mortii este inlaturata, „Rasaritul rasariturilor stapaneste intreg universul, stralucind cu neapropiata lumina a invierii”. „Acum toate s-au umplut de lumina – se aude din strana bisericii – si cerul si pamantul si cele de dedesubt”. Asadar Pastile pot fi numite pe buna dreptate, „sarbatoarea luminii”, pentru ca lumina a rasarit noua prin Hristos Domnul din intunericul mormantului. Astfel lumina face parte din opera de mantuire a lumii, Hristos Domnul inviat din morti devenind „luminarea neamurilor” care „lumineaza pe tot omul care vine in lume” .

Iubiti  frati  si  surori in Hristos Domnul,

Invierea Domnului „a treia zi dupa Scripturi”, este descrisa de toti cei patru evanghelisti, care L-au vazut pe Iisus inviat din morti si au devenit marturisitori si propovaduitori ai acestei minuni. Relatarile evanghelice sunt foarte importante, intrucat provin de la martori directi ai minunii prin care a fost biruita moartea si viata a fost daruita tuturor oamenilor. In acest sens, Sfantul Apostol Petru, adresandu-se multimilor adunate la Ierusalim, cu prilejul sarbatorii Cincizecimii, cand s-a pogorat Duhul Sfant peste Sfintii Apostoli, spunea ca „Dumnezeu a inviat pe acest Iisus, Caruia noi toti suntem martori” .

Spre pilda, Sfintii Evanghelisti Luca, Ioan si Marcu relateaza ca „Maria Magdalena si Ioana si Maria lui Iacov si celelalte impreuna cu ele” , au  venit la Mormantul lui Iisus „in prima zi de dupa sambata (Duminica), foarte de dimineata”, „fiind inca intuneric”, au „vazut piatra ridicata de pe mormant”  si „intrand, nu au gasit trupul Domnului Iisus” . In timp ce se intrebau nedumerite asupra celor intamplate „iata doi barbati au stat inaintea lor, in vesminte stralucitoare”, care le-au intrebat: „Cautati pe Iisus Nazarineanul, Cel rastignit? A inviat! Nu este aici. Iata locul unde L-au pus” . Evanghelistii Luca si Ioan mai subliniaza un aspect important si anume ca Apostolul Petru „si celalalt ucenic pe care-l iubea Iisus” (Apostolul Ioan) au alergat la mormant, au intrat inauntru si au vazut „giulgiurile puse jos…, iar mahrama, care fusese pe capul Lui, nu era pusa impreuna” . Cum au putut vedea cei doi ucenici giulgiurile si mahrama, „fiind inca intuneric”, s-au intrebat Parintii Bisericii, pentru ca tot ei sa ne ofere raspunsul. Astfel, Sfantul Grigorie al Nisei, in cunoscuta lucrare „Despre invierea Domnului nostru Iisus Hristos”, scrie ca toti cei ce l-au urmat pe Apostolul Petru in acea noapte au crezut in inviere, deoarece Mormantul lui Hristos se umpluse de lumina care era si vizibila si imateriala: „Toti cei care erau cu Petru – spune atat de frumos Sfantul Parinte – au vazut si au crezut, deoarece Mormantul era plin de Lumina. Desi era noapte, au vazut inauntrul Mormantului in doua chipuri; si cu simturile si duhovniceste”. Existenta acestei Lumini ceresti este sustinuta si de catre Sfantul Ioan Damaschin care spune explicit ca Lumina ce a stralucit in Mormantul lui Hristos, in acea noapte de Inviere, a fost Lumina necreata a lui Dumnezeu Creatorul, Lumina taborica vazuta de Apostolii Petru, Iacov si Ioan, la Schimbarea Domnului la Fata. Aceasta „Lumina din cer, ca de fulger, l-a invaluit deodata” pe Saul din Tars pe drumul Damascului  si l-a transformat din prigonitor al crestinilor in apostol al Domnului. Prin aceasta stralucitoare si Sfanta Lumina sarbatoarea Pastilor devine un praznic al Luminii lui Dumnezeu, Cel in Treime necreat si preamarit, al Luminii care lumineaza sufletul si mintea noastra, ca sa traim in Lumina, sa fim fii ai Luminii, sa avem Lumina Invierii Mantuitorului intru noi, pentru ca El este chezasia si izvorul mantuirii noastre.

Dreptmaritori crestini si crestine,

Dupa Rastignire si Moarte, Hristos Domnul s-a pogorat la iad ca sa duca celor adormiti vestea invierii Sale si sa-i ridice pe toti cei „cazuti din veac”. El s-a pogorat insa ca un Biruitor si un imparat in imparatia intunecoasa a mortii, ca sa o lumineze cu Lumina Invierii Sale, sa „calce cu moartea pe moarte” si, astfel sa desfiinteze propria noastra moarte. Dupa petrecerea a trei zile in iad, Iisus se intoarce in mormantul cel nou al Golgotei, imbracat intru slava si invesmantat intru Lumina de o negraita maretie si stralucire. Trupul Sau transfigurat devine o faclie ce arde cu putere, strabate lespedea grea de piatra a Mormantului si invierea Sa se realizeaza printr-o explozie de Lumina necreata, care lumineaza toata faptura si intreg universul.

Aceasta lumina a invierii se revarsa neincetat, de doua mii de ani, in fiecare Sambata a Pastilor peste Sfantul Mormant al Domnului din Ierusalim, cand Dumnezeu ingaduie sa fie vazuta nu numai de cei desavarsiti ci si de cei nedesavarsiti, ba chiar si de catre necredinciosi, cu scopul de a-i povatui la mantuire. invierea Domnului este, prin urmare, o sarbatoare a Luminii, o minune mai presus decat toate minunile, la care suntem chemati cu totii, pentru ca impreuna cu Hristos inviaza si renaste intreaga umanitate. in sensul acesta intelegem cuvintele Sfantului Apostol Pavel adresate crestinilor din Corint: „Dar acum Hristos a inviat din morti, fiind incepatura (a invierii) celor adormiti … Ca precum in Adam toti mor, asa si in Hristos toti vor invia” .

Prin invierea Sa, Hristos Domnul ne cheama, asadar, la renastere duhovniceasca, la redobandirea sfinteniei si a nevinovatiei primite la Botez, la lumina pascala ce urmeaza dupa vremea  de intristare, de pocainta si de post, de lupta cu pacatul. Chemarea liturgica „Veniti de luati lumina”, este un indemn pentru toti crestinii de a deveni „fii ai luminii”, de a trai in bucuria invataturii Domnului nostru Iisus si de a lupta impotriva tuturor tendintelor de respingere a adevarurilor evanghelice mantuitoare. Astazi se vorbeste si se scrie tot mai mult ca societatea contemporana trece printr-o stare profunda de criza spirituala care accentueaza si favorizeaza indepartarea oamenilor de valorile religioase si morale, ce au devenit, cel putin in unele parti ale lumii, elemente pur optionale. Datorita acestei stari de fapt, teologii avertizeaza ca exista riscul de a ajunge intr-o societate dominata de neopaganism, o societate ce cultiva relativismul doctrinal de genul „toate religiile sunt bune”. De aici si pana la intoarcerea in lumea intunecata a superstitiilor, a practicilor oculte si a curentelor pseudo-stiintifice, drumul nu este foarte lung. De aceea, in calitate de crestini, avem misiunea de a nu uita ca prin invierea Fiului lui Dumnezeu am fost eliberati pentru totdeauna din legaturile pacatului, ale intunericului si ale mortii, Pastile sfinte fiind piatra de temelie a credintei noastre, sarbatoarea adevarului si a luminii necreate care straluceste in veci peste tot universul si peste toate fiintele, mai mult decat soarele, luna si stelele.

Cu aceste ganduri si simtaminte va indemn pe toti, „sa ne curatim simturile”, sa alungam din mintea si din sufletul nostru intunericul rautatii, al egoismului si al placerilor desarte, pentru a deveni fii ai Luminii, sa credem din tot sufletul si din tot cugetul nostru in Hristos Domnul inviat din morti, ca inceput al invierii noastre, pentru ca, asa cum scria un Sfant Parinte al Bisericii, „El este iertarea, El este Pastile nostru, Pastile mantuirii noastre, El este viata, invierea, lumina si mantuirea noastra!”.

Dorindu-Va tuturor sarbatori binecuvantate cu pace, sanatate si intru toate buna sporire, Va intampin ca sfintele femei mironosite pe Sfintii Apostoli cu salutul crestinesc: „Hristos a inviat!”.

Al vostru, al tuturor, de tot binele voitor,

† Nicolae

Arhiepiscop si Mitropolit

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Ce parer are sf. Mitropolit Nicolae, ca innainte de sfintele Paste, in cimitirul de pe Rusu Sirianu s-au pus afise la morminte si la portile cimitirului cu cei care nu si-au platit locul de veci.
    Cei de la administratia cimitirelor au evident si adrese, de ce nu trimit citatii acasa? Cat este de crestineste sa-i arati pe neplatnici tuturor, de parca am fii in evul mediu?
    Din pacate, se pare ca nu exista o evidenta exacta sau exista alte ganduri necurate!
    Multe morminte „insemnate” sunt ale veteranilor de razboi, care au drept la acel loc „pe veci”, sau locuri deja de mult cumparate, ale nemtilor a caror rude sunt plecate in strainatate.
    Cine vrea sa speculeze locurile de veci, chiar innainte de sfintele sarbatori?
    Cat de crestini se numesc acei oameni? si cu ce vor ei sa faca afaceri?

    Cu sufletele celor dusi si asteapta invierea intru veac?