Pariul cu agricultura bio pe bani europeni, castigat de un banatean harnic. Dupa ce a invatat de la specialisti din Japonia si Franta, de aproape 15 ani cultiva legume sanatoase pentru sute de familii din Timisoara, care primesc cosul cu bunatati proaspete, pe baza de abonament. Video

TIMIS. O poveste de succes construita cu multa munca in Timis dainuie de aproape 15 ani. A pariat pe agricultura bio si a castigat. Vorbim de un producator de legume din comuna Belint, care a renuntat sa mai foloseasca ingrasaminte chimice si a dezvoltat agricultura sanatoasa. Acum, pe baza unui abonament, in fiecare saptamana ii aprovizioneaza cu cate un cos de legume proaspete si suta la suta naturale pe cei care vor sa manance sanatos. Chiar daca sunt ceva mai scumpe ca-n piata, timisorenii nu se dau in laturi cand vine vorba de produse bio.

CITESTE SI: Minunea de la margine de Timisoara continua. Casuta cu Legume, locul in care bunatatile din gradina se vand pe incredere, cu autoservire. Foto si video

Ioan Jivu este unul dintre putinii agricultori din Banat care cultiva legume in sistem bio. A scris un proiect european si a reusit sa obtina fondurile necesare ca sa-si infiinteze o gradina de legume si zarzavat. Ca sa vada cum functioneaza sistemul a mers in Japonia si in Franta, unde a invatat de la specialisti. Odata intors acasa, in Timis, a inceput sa dezvolte afacerea in fiecare an, iar acum face agricultura bio pe mai bine 5 hectare.

Comuna Belint din judetul Timis este considerata patria legumelor din Banat. In majoritatea gradinilor, dar si pe parcelele de pe langa localitatea aflata nu departe de Lugoj se cultiva rosii, castraveti, vinete, cartofi, dar si alte legume care ajung pe mesele timisenilor. Ioan Jivu este unul dintre cei mai cunoscuti agricultori.

In partea aceea am ceapa si usturoiul. Le-am scos si pusa la uscat, aici am sfecla, dovleceii, astazi am mai scos ultimii cartofi, in partea cealalta am vinetele, cu ardeii, gogosari, capia„, spune Ioan Jivu, agricultor.

In total, 36 de legume sunt cultivate pe terenurile banateanului care nu foloseste decat ingrasamant natural, ceea ce face ca acestea sa fie eco, iar productia una de invidiat.

Am o productie deosebita la vinete. Bun, ele au picurare, au avut ingrasamant, gainatul care eu il folosesc si e normal ca sa imi dea si productie„, explica Ioan Jivu.

Conditia pentru a dezvolta o productie bio este aceea de a folosi pe parcele cu legume exclusiv ingrasamant natural, fara a stropi cu azot sau alte chimicale

Gogosarul e frumos si el, doar ca trebuie sa rosasca in curand. Treaba e ca un pic mai tarziu se roseste, ca eu nu-l fortez cu nimic. Deci el se roseste cum da Domnul, normal. Si asta e cultura bio„, mai spune agricultorul banatean.

 

Afacerea lui Ioan Jivu este una de familie, iar majoritatea lucrarilor se fac manual. Cele cateva ajutoare luate din sat sunt platite cu ziua. Munca este una grea.

A fost foarte cald, calduri foarte mari, nu am putut sa lucram decat dimineata. 3-4 ore pe zi„, spune Ioan Jivu.

In fiecare an, reprezentanti ai Directiei Agricole verifica daca sunt respectate normele pentru agricultura bio. Din acesta cauza, Ioan Jivu are grija sa nu planteze decat propriile rasaduri, pe care le creste in mai multe minisere.

Iarba multa asta este. Insa nu este erbicidata niciodata, se iau probe de sol, se iau probe de productie, deci nu ne jucam cu asta. Ne mananca mainile„, explica agricultorul.

Si, pentru ca nu duce lipsa de clienti, Ioan Jivu este printre putinii legumicultori din Banat care nu isi duce marfa la piata, ci o vinde doar pe baza de abonament. Intre 100 si 200 de familii sunt abonate in fiecare an la cosul saptamanal cu legume bio, iar agricultorul are grija sa nu lipseasca nicio leguma de sezon din cos.

Sfecla rosie, vinete de doua feluri, ardei, castraveti, fasole, ceapa rosie si ceapa galbena, morcovi, cartofi, rosii, dar si fructe, coacaze si zmeura. Toate acestea intra in cosul acestei saptamani, spre exemplu. Pretul unui cos ajunge la 130 lei.

Chiar daca preturile sunt putin mai mari decat cele de pe piata, clientii agricultorului banatean, majoritatea de ani de zile, spun ca marfa merita toti banii pentru ca este bio.

VIDEO: George Stefanita

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Povesti de succes! Finca MUy peste-cides = cancersi & plus afectarea unor funcții vitale 🙂
    Nu mănînc pepeni de ani de zile (aveam un amic care-mi furniza un portbagaj pa w/k dar e out of business – se ia la mina each lubenita si se ” indulceste ” – tot ce creste in arbori are o rată de ” remanenta toxică ” mult redusă ca na e circuitul la mijloc …
    Rosii castraveti si alte bunătăți zezoniere sunt otrava goală în goana după profi! – am solar de sticla de 150 m2 pen nevoi personale (mai dau si la vecini, ocazional 🙂 CIus si un 23 august frumos care sa va amintească de CEASCA & ziua recoltei: salamele si parizarele (facute din carne de macelari) nu emulsii de oase & sorice!! Care era incidenta CANCERULUI pa vremea lor ? DAR a diabetului (umflatii coke cu botul lor grețos cu miros 🙂 BLEAH si may vizionati SI linea VERDE & BLUE NU NUMA KKT urile pocaitiilor CON AZIENDA

    • du-te’n plm de hipster analfabet. Iar ti-a dat voie ma-ta pe net?

  2. CHILL:)
    Any-way ” monkey ” CAN’t understood
    Way to 🙂 DA !!