‘Operatie laparoscopica’ pe fatada Operei din Timisoara, in cautarea statuilor pierdute ale orasului

TIMISOARA. Refacerea fatadei Palatului Culturii ar putea scoate la lumina doua opere de arta, teoretic, pierdute ale Timisoarei.

CITESTE SI: Povestea fabuloasa a branzeturilor ca-n Italia, care se fac la doi pasi de Timisoara si care au salvat copii orfani abandonati. Foto si video 

De ani buni se vorbeste despre asta, iar specialistii presupun ca de o parte si de alta a balconului Operei din Timisoara, sub placile de travertin, s-ar afla doua statui superbe care au inzestrat vechea fatada a imobilului simbol al orasului.

Potrivit unora dintre istorici, este posibil ca aceste statui sa fie doua dintre cele 4 prevazute in planurile initiale ale constructiei. Reprezentand muze, acestea ar avea cam 3 metri inaltime si aproximativ 900 de kilograme fiecare.

Lucrarile la fatada au inceput in noiembrie anul trecut, iar constructorii au indepartat deja travertinul in cea mai mare parte si au ajuns la caramida.

Acum urmeaza sa execute o operatiune de verificare in ziduri pentru a vedea daca statuile sunt in nisele unde se presupune ca au fost ingropate si le-ar putea scoate la lumina pentru prima data dupa mai bine de un secol.

Pentru cercetare se vor face orificii pentru introducerea unor camere video de mici dimensiuni.

Am discutat acest subiect cu firma Alex Dia SRL, le-am cerut categoric ca, in momentul potrivit din punct de vedere al stadiului tehnologic, sa lamurim acest aspect al statuilor. Probabil se va practica un orificiu si se va introduce o camera, sa clarificam daca acele statui sunt acolo sau nu„, a spus primarul Timisoarei.

Cum infatisarea Palatului Culturii dinspre Piata Victoriei nu va fi schimbata, va trebui gasit un loc pentru ca statuile sa fie puse in valoare. Cea care va decide unde vor putea fi asezate pentru a completa ansamblul arhitectural este Comisia de Monumente de la Bucuresti.

Daca sunt, vom stabili ce vom face, unde le vom pune, presupun ca va trebui sa avem avizul de la Monumente de la Bucuresti. E si o chestiune ce intra si in zona arheologilor, pentru ca se intervine la o cladire monument„, a explicat edilul.

Lucrarile pentru reabilitarea fatadei Operei au inceput in 30 octombrie anul trecut la Palatul Culturii din Timisoara. Intreaga operatiune, executata de firma Alex Dia SRL va costa 3.919.405 lei +TVA, bani de la bugetul local, si ar trebui sa fie gata pana in toamna lui 2020.

Constructia cladirii Palatului Culturii a inceput in 1871, dupa planurile renumitilor arhitecti vienezi Helmer si Fellner (constructori a numeroase sali de teatru din Europa – Budapesta, Viena, Odessa), si a fost terminata in 1875. A adapostit initial Teatrul Comunal.

Reprezentatiile inaugurale au avut loc in 22 septembrie 1875 (in limba maghiara), respectiv la 25 septembrie 1875 (in limba germana).

La inceputuri, palatul a purtat numele imparatului Franz Josef. Aripa laterala a cladirii, care da catre actuala strada Alba Iulia, a adapostit hotelul Kronplatz Rudolf si o sala de dansuri, unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.

Doua incendii de proportii au devastat imobilul. Primul a avut loc in 1880 si reconstructia a durat pana in 1882, pastrandu-se integral forma originala a cladirii, in stil „Renaissance”. Dupa cel de-al doilea incendiu, in 1920, au mai ramas intacte doar aripile laterale ale cladirii. Reconstructia se face in 1933 dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, pastrandu-se stilul original numai la fatadele laterale, fatada principala primeste o arhitectura simpla, fara nicio legatura cu cea a pietei centrale a orasului.

 

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. statuile trebuie sa ramana unde sunt si sa fie lasate la vedere!

  2. Alex dia srl…suna ca buticul de la colt

  3. De acord cu BUBAHUBA. Ar fi extraordinar daca sunt gasite sa fie lasate acolo la vedere.

    @lsm: crezi ca cei ce au firma sunt mari arhitecti sau constructori? intreb si eu…

  4. N-ar fi fost mai bine ca primarul sa faca un sondaj- caci tot ii plac lui sondajele- intre locuitorii Timisoarei sa vada ce-ar zice ei daca Opera ar reveni la forma initiala.

  5. Apropos! Voi nu vedeti ca carpeala (kakafonie intentionata) facuta de catre Duiliu Zamfirescu este de toata jena. A adus cladirea la stilul fascist itailan. Cautati pe internet. La Verona este o cladire care are fatada la fel ca Opera lui Duiliu Zamfirescu.

  6. De fapt e Duiliu MARCU, in rest ai dreptate, monser!

    • @marisca
      e Marcu Diliul.

  7. Ai dreptate. Am gresit. Culmea e ca eu am postat alta data, mai pe larg , despre curentul fascismului italian in arhitectura. Evident cu numele corect al arhitectului Duiliu Marcu. Nu pot sa- mi explic această anomalie- căci nu este o confuzie.

  8. … unde a sustinut un concert, in 1879, Johannes Brahms.
    Cred ca ar trebui amenajata o sala in care sa se tina concerte de manele, in ton cu tenndintele „art nouveau”.

  9. Ceea ce a facut acest spus arhitect Marcu,n a facut decat sa indrepte peretii,pt asta nici nu era nevoie de arhitect,Il facea un simplu muncitor,mare arhitect

  10. Credca statuile trebuie cautate in alta parte (demult)