TIMISOARA. La jumătatea secolului al XIX-lea Timișoara era un oraș în plină dezvoltare, dar și unul cu o viață culturală bogată.
CITEȘTE ȘI: Primăria cumpără iarăși studii să știe cum o duc timișorenii. Licitație de peste 1 milion de lei
Orașul era condus de Johan Nepomuk Preyer, omul care înființa și prima asociație muzicală din oraș. În mandatul lui, în orașul de pe Bega avea să ajungă pentru prima dată și Johann Strauss, fiul, celebrul compozitor, violonist și dirijor.
Tânărul Strauss, atunci în vârstă de 22 de ani, a plecat într-un turneu prin Ungaria, Boemia, Tara Românească și Moldova. În cadrul acestui turneu, în drumul său s-a oprit și la Timișoara, în data de 7 noiembrie 1847, când a susținut primul concert în sala Teatrului.
Tânărul Strauss avea să revină la Timișoara, o săptămână mai târziu, pentru un alt concert, dar în altă locație.
„Pe 14 noiembrie le-a oferit timișorenilor un concert în Sala de Baluri din Curtea Fabricii de Bere.
Acesta era un loc de desfășurare a numeroase evenimente culturale ale vremii, iar un bilet costa 40 creițari. La concert, pe lângă valsuri s-au cântat secvențe din operete și marșuri. De un succes răsunător printre melomanii orașului s-au bucurat uvertura la opera ‘William Tell’ a lui Gioacchino Rossini și ‘Marșul Radetzky’. Spectacolul a fost urmat de un bal, ținut în sala ‘Regina Angliei’, în organizarea Asociației Cazinoului din Fabric„, scrie Zoltan Kovacs, în volumul „Calendar timișorean. File din istoria Orașului”.
Nu au fost singurele concerte ale celui supranumit „Regele Valsurilor” la Timișoara. Johann Strauss s-a întors pentru alte trei reprezentații în 1874. Atunci, prima dintre ele a fost în 7 iulie, alături de orchestra Langenbach, alcătuită din 50 de membri.
„Au urmat alte două reprezentanții, pe 8, respectiv 14 iulie, toate în curtea Fabricii de Bere. Din datele organistului și muzicologului Deszo Braun reiese că la cele trei spectacole au fost vândute aproape 1600 de bilete, iar concertele s-au ținut cu geamurile deschise, pentr ca artiștii din Viena să poată fi ascultați și de afară, de cei care rămăseseră fără bilete.
Presa vremii relatează că numărul tramvaielor trase de cai a fost suplimentat pentru a-i transporta pe cei ce doreau să ajungă la concert. Strauss și orchestra sa au cântat atunci, pe lângă lucrările compozitorului, și piese muzicale cunoscute scrise de Ambroise Thonmas, Paganini, Bach, Christoph Martin Wieland, Wagner, Franz Liszt, Ernest Magyar, Antonin Kontasky, Verdi, Weber și alții„, scrie Zoltan Kovacs.
Johann Strauss a compus aproape 500 de creații muzicale – valsuri, polci, marșuri, cadriluri, mazurci și alte compoziții. Printre valsurile sale cele mai cunoscute se numără: Cântec de dragoste, Povestiri din pădurea vieneză, Dragoste, vin și cântec, Viață de artist, Seară la Viena, Tinerii vienezi, Unde sonore, Sirene, Libelule, Accelerații, Sânge vienez, Ziarele de dimineață, Trandafirii sudului, Vals imperial, Voci de primăvară.
Compoziția sa fenomen a fost Dunărea Albastră (scrisă pe 13 februarie 1867), care a fost cântată pentru prima dată în fața publicului vienez și care a devenit la scurt timp cântecul național al Austriei.
Se spune că Brahms și-a pus autograful pe un evantai al soției lui Strauss, Adele, cu câteva măsuri din „Dunărea Albastră” și următoarele cuvinte: „Din păcate, NU scrise de Johannes Brahms.”, scrie ziarulmetropolis.ro.
Strauss a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și îndrăgiți compozitori, iar la 59 de ani a primit distincția de Cetățean de Onoare al Vienei, devenind reprezentantul de seamă al operetei clasice vieneze, scrie descopera.ro.
Johann Strauss II a murit la 74 de ani, pe 3 iunie 1899, de pneumonie, în brațele celei de-a treia soții, Adele Deutsch, cu care se căsătorise în 1887.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@opiniatimisoarei.ro, pe FB sau pe contul nostru de Instagram!