Ideile de campanie ale administratiei Ciuhandu au adus aproape de faliment Regia Autonoma de Transport in Comun din Timisoara. 45.000 de pensionari din Timisoara, aproximativ 5.000 de elevi, cateva alte mii de studenti si aproape 900 de angajati ai municipalitatii circula zi de zi cu autobuzele, tramvaiele si firobuzele RATT, fara sa scoata un leu din buzunar.
Asta in timp ce restul timisorenilor platesc cate 2 lei pentru o singura calatorie, iar de acum inainte vor da 5 lei, in cazul in care nu vor avea de unde sa-si cumpere bilete si vor fi nevoiti sa le ia direct din mijlocul de transport in comun. Cu toate acestea, atat conducerea regiei, cat si Primaria, au riscat executarea silita a transportului timisorean, neplatind catre stat o datorie de aproximativ 10 milioane de euro.
Gratuitatile acordate de Primaria Timisoara pot falimenta serviciul de transport in comun
Primarul Gheorghe Ciuhandu a facut o pomana electorala in anul 2004 si i-a lasat pe toti pensionarii din oras, aproximativ 71.000, potrivit calculelor RATT, sa circule gratuit, cand vor si cu ce vor. Le-a dat aceeasi posibilitate si elevilor de gimnaziu, iar de cativa ani s-a pus bine si cu elevii de liceu, pe care ii lasa sa se plimbe la jumatate de pret. In plus, le asigura decontarea a 50% din suma pentru transport si studentilor.
Masurile, unele deloc populiste, sustine sus si tare Ciuhandu, au pus pe butuci RATT, societatea concediind doar in ultimii ani 500 de angajati, cu ideea de a reduce cheltuielile. Chit ca tramvaiele sunt primite de pomana de la nemti, iesite din garantie si cu autorizatia tehnica expirata, responsabilii din primarie nu s-au gandit nicio clipa sa renunte la unele din gratuitati.
Ba mai mult, s-au decis sa se imprumute de 50 de milioane de euro ca sa cumpere tramvaie noi pentru RATT si sa modernizeze unul dintre depourile regiei. si asta in conditiile in care inca achita credit pentru cele 30 de autobuze cu burduf cumparate la sfarsitul anului 2010. Primarul insa nu considera ca RATT e pe butuci.
”Ei si-au optimizat structura de personal, in sensul ca au ajuns la un anumit echilibru intre personalul direct, productiv si cel tehnico-administrativ, lucru pe care l-am cerut mai demult. Asta inseamna ca ei si-au redus cu vreo 500 de oameni efectivele. Am cautat sa gasim un alt furnizor pentru energia electrica, cu 25% mai ieftin”, ne-a declarat Gheorghe Ciuhandu.
Primarul mai povesteste ca le-a cerut celor din Consiliul de administratie al RATT sa vina cu idei, astfel incat sa faca bani din publicitate sau din pretul biletelor. Potrivit edilului-sef, RATT este sustinuta in prezent cu 50% din bugetul Timisoarei si cu 50% din bugetul propriu.
Nu renunta la gratuitati
”La gratuitati am zis ca nu renuntam, pentru ca oamenii sunt amarati. Vedeti si tensiunile sociale din tara, care pe multi ii aduc in pragul disperarii. Nu le-am dat electoral! Asta e o prostie. in primul rand, sunt gratuitati care merg pe lege. Ma refer la handicapati, la revolutionari, la pensionari. Ma refer la elevi si la studenti, 50% administratia locala, 50% entitatea de invatamant. Am dat mai ales la pensionari. Am extins putin gratuitatile. Initial erau peste 70 de ani, am coborat de la 65 de ani in sus, nu pe ratiuni electorale, ci pe ratiuni foarte practice. Oamenii astia, cu pensiile amputate asa cum sunt, pentru ca in 2010 li s-au impozitat pensiile mai mari de 750 de lei si, ca atare, oamenii astia au greutati. Nu cred ca e momentul acum in miez de iarna sa le taiem gratuitati. Au 500-600 de lei pensie. Daca ii mai pun sa plateasca si biletele, ei de-abia supravietuiesc, cu medicamentatia, cu toate aceste cheltuieli”, a completat Ciuhandu.
Nici seful RATT, Ioan Goia, nu crede ca masura instaurata de primar in 2004 nu a fost una electorala, dar recunoaste ca Primaria ajuta regia sa stea pe linia de plutire.
”Este fals! In momentul in care municipalitatea acorda aceste facilitati, deconturile noastre vin direct. Oamenii astia nu cumpara abonamente daca le scoatem gratuitatile. Noi avem un avantaj, pentru ca Primaria ne ajuta sa existam”, ne-a spus Goia.
Cat despre cei cu pensii mari care circula oricum cu RATT, primarul Timisoarei e convins ca ei au masini si ca nu prea merg cu tramvaiele. „Aia care au pensii mari au masini si merg cu masinile”, considera Gheorghe Ciuhandu.
Despre managerul regiei, primarul Timisoarei spune ca este cel mai bun director din ultimii ani: ”Cred ca dintre ultimii manageri din ultimii zece ani, persoana de fata e cea mai potrivita ca director. Ma refer la perioada din 2000 incoace”. Nu aceeasi parere o are insa si fostul director al RATT, Ionut Nasleu, care in luna noiembrie a anului trecut a decis sa demisioneze din cauza ”managementului neperformant”. ”Goia respira cadentat cu respiratia lui Ciuhandu. Sunt datorii de 3-4 ani la firme care au executat lucrari si nu au fost platite”, a acuzat Nasleu.
Fostul director adjunct a amintit si gratuitatile, care nu sunt normale intr-un oras european, in conditiile in care in strainatate orice calator plateste bilet. Mai mult decat atat, anul trecut, Timisoara era cat pe ce sa ramana fara transport in comun, dupa ce furnizorul de energie electrica a anuntat ca opreste electricitatea pana ce RATT nu-si plateste restantele. Datoria ajunsese la un moment dat la aproape 6 milioane de lei. A platit tot Primaria. Anul acesta, transportul in comun beneficiaza de aproape 8 milioane de lei din bugetul local.
Datoria RATT in momentul de fata este de 40 de milioane de lei, catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, adunata de-a lungul anilor din obligatii la bugete speciale, cum ar fi impozitele si taxele pentru angajati. De altfel, intreg parcul auto al regiei este pus sub sechestru.
„RATT a solicitat o esalonare la plata datoriei de aproape 10 milioane de euro!”
Sechestrul asigurator instituit de Directia Generala a Finantelor Publice Timis, inca din 2009, asupra parcului de tramvaie, autobuze si troleibuze apartinand RATT este mentinut si la ora actuala, desi edilii orasului pare sa fi uitat cu desavarsire de aceasta problema. Mai mult, desi bugetul orasului de pe Bega s-a invartit, in ultimii ani, in jurul cifrei de 500.000 de euro pe zi, paradoxal, nu s-au gasit bani pentru achitarea datoriei de aproape 10 milioane de euro la bugetul statului, riscandu-se executarea silita a transportului in comun din Timisoara.
„Sechestrul asigurator pe parcul auto al RATT a fost instituit de noi, din dispozitia Directiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul ANAF. Ei sunt si organul de executare coordonator si pot cere executarea silita a bunurilor aflate sub sechestru prin scoaterea la licitatie publica, vanzarea acestora si varsarea banilor la bugetul statului. Din cate ne-au comunicat cei de la Bucuresti, RATT Timisoara ar fi solicitat o esalonare la plata datoriei, care este destul de mare, insa aceasta inca nu a fost aprobata. Exista un temei legal in baza caruia se cer aceste esalonari la plata si in functie de probele depuse la dosar se aproba sau se resping. La data cand a fost instituit sechestru asigarator nu exista o cerere de suspendare a executarii silite, ceea ce inseamna ca penalitatile si majorarile de intarziere curg mai departe, daca nu cumva, intre timp, s-a cerut in justitie suspendarea executarii pana la judecarea dosarului de fond. Ceea ce este clar, aceasta datorie la bugetul statului va trebui platita, indiferent cat va dura dezbaterea contestatiei in instanta”, ne-a declarat Mircea Calin, directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Timis.
Cel mai probabil, datoria va fi platita tot din bugetul local, pentru ca Primaria Timisoara este proprietar de drept al domeniului public, RATT fiind, in fond, o societate administrata de municipalitate.
„Prima masura pentru evitarea falimentului este schimbarea managerului!”
Salvarea unei societati comerciale de la iminenta falimentului se realizeaza prin cateva masuri de criza, care nu presupun, asa cum se intampla in cele mai multe cazuri, reducerea cheltuielilor, ci un proces constant de cresterea a veniturilor.
„In primul rand, cand o societate comerciala merge prost, nu managerul cauta si aplica solutiile de criza, ci patronul. Iar prima masura pe care acesta trebuie sa o ia acesta este inlocuirea managerului. Urmatoarea masura este inventarierea patrimoniului, urmata de lichidarea activelor neperformante. Se evalueaza potentialul fiecarui activ, iar cel ce nu produce, de care compania nu are nevoie, este scos la vanzare. Urmatoarea masura tine de analizarea activitatii pe sectii si sectoare si tinerea in functiune doar a celor rentabile. Reducerea cheltuielilor neeconomicoase, cum ar fi primele, deplasarile, consumul de carburant, costul pieselor de schimb, dar in nici un caz reducerea salariilor mici. Vizavi de politica de personal, nu sunt recomandabile curbele de sacrificiu. O diminuare generala a salariilor este insotita, intotdeauna, de o scadere a productivitati muncii. Daca nu exista alte solutii, este de preferat trimiterea in somaj a personalului din sectoarele nerentabile, in paralel cu cresterea sau mentinerea celorlalte salarii”, ne-a declarat economistul Grigore Trif.
In opinia sa, in cazul RATT, pentru evitarea falimentului, se impune reducerea gratuitatilor pe mijloacele de transport in comun, introducerea unui sistem performant de taxare, pentru eliminarea calatorilor fraudulosi, pastrarea liniilor rentabile, concomitent cu inchiderea celor nerentabile si reducerea cheltuielilor neeconomicoase. De asemenea, in aceasta perioada de criza ar trebui evitate investitiile majore, intrucat dobanzile bancare pot accelera falimentul societatii.
De cealalta parte, directorul Regiei Autonome de Transport in Comun Timisoara spune ca fiecare economist gandeste diferit.
”Economistii au fiecare o viziune a lor. Ei vorbesc de centre de profit, pe cand eu, in domeniul public, vorbesc de centre de cost. in momentul in care primesc subventii de la Primaria Timisoara, eu nu pot face centru de profit”, ne-a declarat Goia.
Potrivit datelor furnizate de RATT, anul trecut s-au vandut 9 milioane de bilete si s-au inregistrat 100 de milioane de calatorii. 45.000 de pensionari si cam 5.000 de elevi au circulat cu RATT. Lor li se adauga si cateva mii de studenti, dar si sutele de angajati din Primarie. Responsabilii din Primarie spun ca decontarile sunt de peste 1,5 milioane de lei lunar, adica 18 milioane de lei pe an, ceea ce ar insemna 4 milioane de euro. Cu putin efort, s-ar putea cumpara 3 tramvaie noi pe an…
Autori: Gheorghe Ilas, Roxana Deaconescu