Zece mii de pelerini şi 2.500 de invitaţi oficiali, între care preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, preşedintele Nicuşor Dan, alături de familie, premierul Ilie Bolojan, preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, Principesa Margareta şi Principele Radu asistă la inaugurarea Catedralei Naţionale, cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Slujba de sfinţire a picturii Catedralei e oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu şi de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu un sobor de 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.
Începută în urmă cu 15 ani, uriaşa construcţie, care „bifează” mai multe recorduri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii, contribuţia Patriarhiei, dar şi din fonduri publice.
La începutul anului 1999, Patriarhul Teoctist a sfinţit, în prezenţa demnitarilor de la acea vreme, preşedintele Emil Constantinescu şi premierul Radu Vasile, o cruce din piatră amplasată în zona Pieţei Unirii, locul iniţial ales pentru ridicarea construcţiei.
În 2005, Primăria Capitalei a propus Patriarhiei ca amplasament pentru ridicarea Catedralei Dealul Arsenalului, propunere acceptată de către Patriarhul Teoctist. În acelaşi an, Guvernul a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă pentru realizarea „Catedralei Mânturii Neamului”, iar ulterior imensul teren a fost transferat Patriarhiei Române.
Doi ani mai târziu, Parlamentul a adoptat Legea 376/2007, care stabileşte că finanţarea construcţiei va proveni din contribuţia Patriarhiei Române, a Guvernului şi a autorităţilor locale. În acelaşi an, la câteva luni de la moartea patriarhului Teoctist, noul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române, PF Daniel, sfinţeşte, cu o zi înaintea Sfântului Apostol Andrei, locul viitoarei Catedrale Naţionale, care va avea ca prim hram sărbătoarea „Înălţarea Domnului”, atunci când este sărbătorită Ziua Eroilor, dar şi pe Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României.
În 2010, este eliberată autorizaţia de construire a viitoarei catedrale şi încep efectiv lucrările, iar în 25 noiembrie 2018, anul Centenarului Marii Uniri, are loc sfinţirea altarului Catedralei Naţionale, la care s-au închinat, timp de o săptămână, în jur de 150.000 de persoane.
Un moment deosebit a fost cel din 31 mai 2019, când Papa Francisc a vizitat, în prima zi a şederii sale în România, Catedrala Naţională.
Catedrala Naţională, o construcţie a recordurilor
După lucrări care au durat 15 ani, duminică, 26 octombrie, în ziua sărbătorii Sfântului Mare Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de Mir, are loc inaugurarea Catedralei Naţionale, a cărei construire a fost, în primă fază, contestată de o parte a societăţii româneşti, care a reclamat că suma imensă necesară ar putea fi folosită pentru construirea mai multe spitale sau pentru realizarea altor lucrări de interes public. Ulterior însă, într-o ţară majoritar ortodoxă în proporţie de peste 85% şi în contextul revenirii în întreaga Europă a unor sentimente profunde de identitate naţională, românii par să fie mai degrabă cuprinşi de mândria realizării unei asemenea construcţii unice decât interesaţi de banii cheltuiţi pentru acest lucru. Dovadă este şi numărul mare de pelerini din toată ţara care şi-au rezervat locuri în autocare cu mult timp înainte, ca să poată veni le evenimentul din Capitală.
Catedrala Naţională, cea mai mare biserică ortodoxă din lume, cu o înălţime de 127 de metri, a costat peste 200 de milioane de euro, bani proveniţi din donaţii ale unor companii, persoane fizice şi credincioşi, din fondurile Patriarhiei, dar şi din fonduri publice – alocări anuale de la Guvern, primării şi consilii judeţene. Coloanele imensei structuri sunt de inspiraţie brâncovenească, iar cupolele de inspiraţie bizantină. Edificiul a fost conceput înconjurat de un spaţiu care, văzut de sus, are formă de potir.
Elementele exterioare din cadrul ansamblului arhitectural al Catedralei Naţionale sunt porticurile, piaţeta şi turlele. Inspirate de pridvoarele brâncoveneşti, porticurile au un rol estetic, dar şi practic, definind spaţiul esplanadei. Accesul principal se realizează dinspre cele două porticuri (de nord-vest şi sud-vest) print-un pridvor cu arcade, care marchează intrarea în catedrală. Pe laturile de nord şi sud ale piaţetei, porticurile delimitează zona altarului de vară, creând un cadru adecvat pentru desfăşurarea slujbelor în aer liber.
În faţa catedralei se întinde o esplanadă (piaţetă) concepută pentru a facilita participarea la slujbe. Acest spaţiu deschis, cu o suprafaţă de 11.600 de metri pătraţi, are capacitatea de a găzdui 23.200 de persoane în timpul evenimentelor liturgice exterioare.
Sub esplanadă se află un spaţiu subteran extins, de dimensiuni mai mari decât amprenta la sol a catedralei, denumit simbolic „Peştera citadină Sfântul Apostol Andrei”, cu o capacitate de aproape 7.000 de persoane, destinat activităţilor culturale, catehetice, sociale şi organizării unui muzeu.
Silueta Catedralei este definită de cele opt turle ale sale, care îmbină elemente arhitecturale din diverse regiuni ale României, precum turnurile zvelte transilvănene, cu monumentalitatea specifică unor catedrale occidentale. Ansamblul central este format dintr-o turlă principală şi patru turle secundare, iar la vest, încă trei turle mari.
Turla principală (Pantocratorul) atinge o înălţime de 120 de metri până la baza crucii. La interior, cupola acestei turle adăposteşte o icoană a lui Hristos Pantocrator (Atotţiitorul), realizată în mozaic.
Turla-clopotniţă, situată pe latura vestică, adăposteşte cele şase clopote ale catedralei, turnate la Innsbruck de renumita firmă Grassmayr. Acestea au o greutate totală de 33 de tone şi sunt amplasate la o înălţime de 60 de metri, iar clopotul principal cântăreşte 25 tone, are înălţimea şi diametrul de aproximativ 3 metri şi este unul dintre cele mai mari clopote cu balans liber din Europa, potrivit Basilica.
Intrarea în Catedrală se face prin 27 de uşi de bronz pe care sunt reprezentaţi Mântuitorul Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfinţii Apostoli, dar şi sfinţi români. Sfântul Apostol Andrei se află în imediata apropiere a Maicii Domnului, dat fiind că este ocrotitorul României şi al doilea hram al Catedralei Naţionale. Uşile cântăresc aproximativ 800 de kilograme fiecare şi sunt acţionate de un sistem automat de deschidere şi închidere.
Vitraliile au fost realizate de meşteri români coordonaţi de artistul Lucian Butucariu, profesor la Universitatea Naţională de Artă, specializat în arta sticlăriei şi a vitraliului. O performanţă de excepţie a proiectului este vitraliul monumental de pe faţadă, ilustrând Înălţarea Domnului. Cu o înălţime de 15 metri şi o lăţime de 5,5 metri, această lucrare impresionantă, formată din 29 de panouri, a fost finalizată într-un timp record, de doar trei luni. Tehnica de execuţie îmbină metodele tradiţionale cu materiale moderne de înaltă calitate, majoritatea importate din Germania.
Catedrala Naţională deţine cel mai mare iconostas ortodox din lume, pictat în tehnica mozaicului. Mozaicurile Catedralei, realizate între anii 2019 şi 2025, constituie un foarte amplu şi complex ansamblu de mozaic, acoperind o suprafaţă de aproximativ 25.000 metri pătraţi.
Mozaicurile Catedralei zugrăvesc scene din Vechiul şi Noul Testament, evenimente din viaţa Mântuitorului, ale Fecioarei Maria, ale Sfântului Apostol Andrei şi icoane ale unor ierarhi, martiri şi mărturisitori din toate epocile istoriei Bisericii, inclusiv din temniţele comuniste.
Realizarea picturii în tehnica mozaicului a fost încredinţată unei echipe numeroase, coordonată de pictorul Daniel Codrescu. Aproximativ 10.000 pietricele, aplicate cu un adeziv special pe bază de ciment, compun un metru pătrat de mozaic. După ce au fost create piatră cu piatră în atelier, dintr-o selecţie aleasă de pietre de peste 2.500 de culori, icoanele au luat forma completă în momentul în care au fost aplicate pe pereţii catedralei, unde au intervenit mici retuşuri în zonele de îmbinare ale părţilor componente.
Materialele folosite în realizarea icoanelor au fost achiziţionate din Veneţia şi Carrara, de la unul dintre cei mai prestigioşi furnizori de piatră şi mozaic din lume, Orsoni.
Turlele şi acoperişul sunt învelite cu aproape 20.000 de metri pătraţi de tablă dintr-un aliaj special de cupru, denumit comercial TECU-GOLD, extrem de rezistent.
Pe turla principală, la o înălţime de aproximativ 130 de metri, a fost montată, în aprilie 2025, o cruce metalică cu o înălţime de 7 metri şi o greutate de 7 tone.
Pentru a facilita accesul la diversele niveluri ale edificiului, catedrala este dotată cu galerii interioare, scări şi opt lifturi moderne. O scară elicoidală metalică asigură accesul la punctul de interes reprezentat de circuitul exterior de la cota +91 de metri, un balcon panoramic (Belvedere) ce înconjoară cupola turlei principale, oferind o privelişte unică asupra Bucureştiului.
Iluminatul interior este asigurat de o serie de candelabre monumentale, realizate de firma austriacă Orion Grup. Cele din abside au un diametru de 6 metri, iar cel principal, montat în turla Pantocrator, atinge 7 metri. Acestea sunt fabricate din alamă masivă (cu elemente de conectare din oţel).
Mai multe AICI.