Migratia religioasa a devenit un adevarat fenomen in ultimii ani, in Timis. De ce isi schimba banatenii religia?

Harta religioasa a judetului Timis este in continua evolutie. Chiar daca ultimele date oficiale sunt de la recensamantul din 2002, liderii religiosi sustin ca lucrurile s-au schimbat. Cei ai cultelor neoprotestante spun ca numarul enoriasilor a crescut chiar si cu 20  la suta de atunci, in timp ce liderii confesiunilor traditionale sustin ca “migrantii” nu provin din randurile lor. Mai mult, exista chiar si divergente de opinie, in ceea ce priveste motivele convertirii.

Reprezentantii Bisericii Ortodoxe si unii enoriasi ai confesiunii majoritare spun ca bisericile neoprotestante folosesc bunastarea materiala drept moneda de schimb pentru abandonarea religiei, in timp ce, de partea opusa, reprezentantii neoprotestantilor spun ca adevarata izbavire si calea cea dreapta este pocainta. Conform ultimului recensamant, pe primul loc, din punct de vedere numeric, se afla ortodocsii, urmati de romano-catolici si protestanti, insa, este posibil ca la recensamantul din 2012 datele situatiei sa se schimbe destul de mult.

Cultele neoprotestante  si cele traditionale incearca „sa castige cat mai multe suflete”

Timisoreni si banatenii, in general, par cei mai predispusi sa isi schimbe religia in care s-au nascut. In primii ani de dupa Revolutie aici au fost “importate” cele mai multe confesiuni occidentale care au devenit astazi adevarate fenomene in randul timisorenilor. Motivele invocate de liderii religiosi sunt diverse, in functie de care a baricadei se situeaza. La fel se intampla si cu oamenii de rand: unii sustin ca nu si-ar parasi credinta in care s-au nascut nici in ruptul capului, iar altii spun ca numai in confesiunile de tip occidental s-au regasit pe sine si pe Dumnezeu. Conform datelor statistice, in perioada 1992-2002, cultele traditionale au pierdut din enoriasi, in timp ce neoprotestantii si-au ingrosat randurile.

Ateii, pe cale de disparitie

Daca in 1992 in Timis erau 545.771 de ortodocsi, numarul acestora s-a diminuat la 534.695 in doar zece ani. O scadere mai drastica se observa si in randurile romano-catolicilor, care “au pierdut” 20.939 de credinciosi in aceeasi perioada. Multi dintre cei plecati de la religiile majoritare este posibil sa fi ajuns la penticostali sau baptisti daca ne luam dupa cifre. Daca in 1992 numarul credinciosilor penticostali era de 19.042 peste zece ani acesta atinsese 28.316. si randurile baptistilor s-au ingrosat, chiar daca nu la fel de “spectaculos”, cu 1.550 de enoriasi. Eliberarea de sub dictatura comunista a condus la un fenomen si mai interesant. Daca inainte de 1990 aproape toti romanii erau atei declarati in acte, iata ca in 1992, in Timis, doar 450 au declarat ca nu cred in Dumnezeu. Peste alti zece ani, numarul acestora a scazut la 440, semn ca Banatul este leaganul multiculturalismului religios, dar nu si al ateilor.

„Suflete migratoare”

Ortodocsii, prin vocea preotului Marius Florescu, purtator de cuvant al Mitropoliei Banatului, spun ca este posibil ca unii dintre cei care s-au convertit la alte religii sa fi fost enoriasi ai bisericii, dar spune ca si reciproca este valabila. „Dupa 1990 a fost un val de libertate de exprimare, de credinta, dupa care multi nu s-au mai regasit in biserica lor traditionala si au inceput sa devina membri ai bisericilor neoprotestante. Cred ca acum acest fenomen nu mai are amploarea pe care a avut-o. Cea mai mare parte a membrilor acestor confesiuni provine din familiile acestora, nu din convertiri, dar nu exclude posibilitatea ca acestea sa existe, la fel cum exista si relatia inversa. Multi au regasit ortodoxia ca o solutie spirituala si adera la ortodoxie”, a spus pr. Florescu.

Marius Florescu

Acesta considera ca unele din motivele pentru care timisenii s-au convertit, sunt legate de bunastarea materiala. „Se poate spune ca au fost si situatii in care unii ortodocsi, catolici sau protestanti, au mers pe calea acestor biserici pentru unele avantaje materiale. Dar nu acestea au fost motivele principale, ci faptul ca nu au avut o constiinta solida a apartenentei fata de biserica, nu au avut o pregatire minima pentru a sti ce inseamna credinta de la care au plecat, pentru ca nu au fost interesati, intr-o masura sau alta de ceea ce biserica le ofera”, a mai spus preotul ortodox.

Cultul penticostal a crescut cel mai mult

Biserica penticostala isi are originile in Statele Unite, iar in Romania se spune ca principiile sale au inceput sa fie raspandite inainte de 1918. Prima Biserica Penticostala din Romania s-a deschis la Paulis, in septembrie 1922. La sfarsitul anului aceasta biserica avea 30 de membri. S-a raspandit destul de rapid in randul romanilor, cultul fiind recunoscut si pe vremea comunismului. Relatiile credinciosilor penticostali cu strainatatea erau mai stranse, desi greu de intretinut in conditiile de dinainte de 1989. Conform senatorului Gheorghe David, reprezentant al acestei religii, numarul penticostalilor a crescut cel mai mult dintre toate religiile. Pastorul Nelu Filip, de la Biserica Penticostala „Poarta Cerului”, din cartierul Blascovici, a oferit exemplul propriei sale biserici. „Numarul penticostalilor a crescut fata de datele statistice din 2002. Ca exemplu, in 5 ani de cand am deschis „Poarta Cerului” am botezat 200 de persoane, intr-o biserica cu 530 de membri. Este o biserica tanara, nu toate cresc in acelasi ritm. As aprecia ca numarul membrilor a crescut cu 10-15% in Timis fata de 2002”, a marturisit Filip pentru „Opinia Timisoarei”.

Pastorul Nelu Filip

In cautarea lui Dumnezeu

L-am intrebat pe pastor ce ii atrage pe timisoreni la aceasta religie, iar raspunsul sau a fost ca Evanghelia si mantuirea spirituala. „Ceea ce ii atrage pe oameni la aceasta religie este Evanghelia pe care o predicam. Oamenii vin la noi pentru ca au nevoie de mantuire pe plan spiritual, vor sa isi dedice viata lui Hristos. Asta intelegem noi prin convertire, ei trebuie sa accepte principiile Evangheliei. Nu vin din alte ratiuni”, a precizat pastorul penticostal. Din punctul sau de vedere, discutiile cum ca romanii se convertesc la o religie evanghelica pentru beneficii materiale sunt doar un mit. „E drept ca oamenii se ajuta intre ei, dar in masura in care este posibil. Nu stiu in ce masura este in intentia cuiva sa se transfere de la o biserica la alta pe alte considerente. Biserica si-ar pierde si din misiune, si-ar pierde rostul. Avem si familii nevoiase, spre care ne aplecam periodic, dar ajutorul este limitat. Fiecare trebuie sa munceasca si sa isi castige existenta, iar noi ii ajutam in masura in care putem. Biserica ortodoxa are un crez al ei, la fel ca si biserica penticostala. Se predica credinta in Hristos, cine va crede si se va boteza va fi mantuit”.

Credinta, o optiune personala

Unii credinciosi, in general cei de varsta a treia, spun ca nu si-ar parasi in ruptul capului credinta. Maria Jebeleanu, o batrana de 74 de ani, vine aproape in fiecare zi la catedrala si se roaga la Dumnezeu asa cum a fost invatata. “Niciodata nu mi-as schimba religia. Eu sunt ortodoxa din mosi stramosi, toata familia mea este, pot sa-mi dea ei ce-or vrea. Nici cu carti sau hartii din acelea daca vin la mine eu nu pun mana pe ele. Eu vreau sa mor asa cum m-am nascut: ortodoxa”, a spus femeia.

In schimb, exista si altfel de situatii. Ovidiu Ciuhandu, consilier local al Timisoarei de mai multe mandate, spune ca s-a convertit in 1997, dar nu din ratiune materiala, ci pentru ca in sanul bisericii baptiste si-a gasit adevarata vocatie spirituala. „Eu mi-am schimbat religia, insa nu s-a schimbat nimic capital. Eu nu consider ca am plecat de la ortodoxie, intrucat nu eram un crestin practicant, prezenta mea la biserica era conditionata doar de anumite evenimente, cum ar fi o nunta sau un botez. Aici am gasit ceea ce imi lipsea mie, aici am inceput sa cred cu adevarat in Dumnezeu. Eu nu cred ca poate exista nici o animozitate intre religii, deoarece credem in aceleasi lucruri, in Trinitate. in ceea ce priveste vorba de avantaje materiale, eu nu cred ca e vorba de asa ceva. Eu am mai multi prieteni ortodocsi si ne ajutam intre noi, nu in functie de religie”, a declarat Ovidiu Ciuhandu.

Implicarea bisericii in politica

Comunitatea neoprotestanta din Timis este foarte puternica si are legaturi stranse si cu mediul politic local. Mai multi reprezentanti ai bisericilor baptiste si penticostale ocupa functii in Consiliile Locale din judet, in Consiliul Judetean sau sunt parlamentari. Toti sunt membri ai Partidului Democrat-Liberal. „E un lucru normal sa fie reprezentanti si in politica, orice cetatean are dreptul de a alege. Noi dorim sa promovam valorile moral crestine, drepturi avem fiecare”, a precizat David. Presedintele Consiliul Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, lider al PD-L Timis, este unul dintre cei care a sprijinit comunitatea evanghelica.

Ortodocsii nu sunt reprezentati in nici o structura administrativa. “Preotii nu pot candida din partea unor formatiuni politice, asa cum a hotarat Sfantul Sinod. Totusi, in nume personal si ca si candidati independenti, acestia pot candida pentru un post de consilier local sau judetean. Din experienta ultimelor alegeri, putem spune ca din 15 canidati preoti, nici unul nu a reusit sa acceada in consiliile locale”, a declarat pr. Marius Florescu.

(Re)convertirea si botezul le sunt acceptate credinciosilor din toate cultele

Toate bisericile ii primesc cu bratele deschide, atat pe cei care se convertesc, cat si pe cei care se reconvertesc. Preotul ortodox spune ca cei care doresc sa se (re)converteasca la ortodoxism trebuie sa treaca prin anumite ritualuri tainice. “Cei care nu au fost botezati in rit ortodox si au fost botezati in rituri neoprotestante, trebuie sa treaca prin taina botezului si a mirului. Celor care au trecut deja prin aceste taine si s-au rebotezat in cadrul cultelor respective, nu li se mai oficiaza taina mirului, urmand ca pe langa Simbolul Credintei Ortodoxe sa se adauge si formule de negare a invataturii pe care, gresit, a imbratisat-o pana atunci”.

Pastorul penticostal a explicat ti el ce trebuie facut pentru a deveni adept al acestei religii. „Intrarea in religia penticostala presupune un botez decis de cel care este in cauza. Prin asta se disting bisericile evangheliste. Pentru a deveni penticostal, o persoana trebuie sa dovedeasca faptul ca vrea si poate sa isi schimbe viata. intai ne asiguram ca viata sa este schimbata, trebuie sa se fereasca de pacat ti de lucrurile rele. Apoi i se face botezul. Exista cursuri catehetice pe care le urmeaza, se fac intalniri de invataura elementara. in biserica noastra sunt 6 saptamani inainte ti 6 dupa botez, deci 12 intalniri. Perioada aceasta depinde de la o biserica la alta. Facem aceste intalniri din dorinta de a ne asigura ca acea persoana accepta credinta penticostala ti o face edificat ti in cunottinta de cauza. Nu am avut cazuri in care cineva sa se razgandeasca dupa botez, dar sunt cazuri cand cad prada unor slabiciuni, mai cad in pacat. Rostul nostru, ca pastori, e sa ii incurajam sa mearga inainte”, ne-a mai spus Nelu Filip.

[poll id=”83″]