‘Locuri de poveste din Timisoara’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Palatul Lloyd, printre cele mai frumoase din oras, acum cladirea Rectoratului Politehnicii, in trecut Bursa de Marfuri si cartier general al trupelor germane

TIMISOARA. Cladirile, zestrea fabuloasa lasata mostenire de mesteri iscusiti, pietele, strazile, parcurile. La Timisoara fiecare dintre ele are cate o poveste tulburatoare, plina de farmec, sau un secret.

Opiniatimisoarei.ro continua campania Locuri de poveste din Timisoara, semnata de Daniel Balteanu si George Stefanita, in care va invitam sa descoperiti simbolurile care au transformat orasul, de-a lungul anilor, dintr-o cetate medievala intr-o perla imperiala, mai apoi intr-o asezare moderna, si din capitala Banatului in Capitala Europeana a Culturii.

In acest episod va prezentam Palatul Lloyd, o cladire ridicata la inceputul secolului trecut, in numai doi ani, intr-o perioada in care Timisoara era in plina dezvoltare.

Orasul era condus de cel mai longeviv primar din istorie, Carol Telbisz, iar la inceputul celei de-a doua decade in actualul centru al orasului cea mai importanta cladire era cea a Teatrului, Palatul Culturii din zilele noastre.

 

Societatea Lloyd, infiintata in 1865 de catre reprezentantii agricultorilor si angrosistilor de grane din Banat cumpara terenul aflat in apropierea imobilului in care se afla teatrul.

A doua perioada a extinderii Cetatii a fost deschisa de Societatea Lloyd, care a cumparat deja in anul 1910 terenul cel mai valoros, in fata teatrului, cu o suprafata de 496 de stanjeni. Tinand seama de marele avantaj pe care l-ar fi avut orasul prin infiintarea unei burse de cereale si de valori si, deoarece edificarea unui palat maret la coltul largului bulevard planificat inspre Iosefin ar fi fost promovata dezvoltarea si infrumusetarea urbei, Societatea a obtinut terenul pentru un pret modic de 300 de coroane pe stanjen patrat. Pe acest teren istoric Societatea a ridicat palatul Lloyd, care, situat in cel mai frumos colt al noii Timisoare, prin exteriorul sau perfect din punct de vedere arhitectonic si prin dimensiunile impresionante ale celor trei etaje, nu numai ca a impulsionat dezvoltarea zonei, dar pana astazi a ramas cea mai frumoasa cladire a orasului„, scria fostul primar Iosef Geml in volumul sau „Vechea Timisoara”.

De realizarea planurilor palatului s-a ocupat arhitectul maghiar Leopold Baumhorn, acelasi om care a proiectat si Palatul Apelor, Casa Comunitatii Israelite sau Sinagoga din Fabric.

Constructia impozantei cladiri a durat doar doi ani, iar o descriere a acesteia ne-o reda tot fostul edil Geml.

Inaugurarea festiva a noului imobil si a Bursei a avut loc in 29 septembrie 1912. La parter se afla o cafenea si doua mari magazine, la mezanin e sala Bursei, la etajul intai se afla foarte frecventatul club Lloyd si birourile, iar la etajele doi si trei sunt locuinte„, scrie Iosef Geml.

In perioada Primului Razboi Mondial, cladirea a avut si o functiune militara. Pentru ceva mai mult de o luna, Palatul Lloyd a fost cartierul general al trupelor germane.

In timpul primului razboi mondial, din 15 septembrie pana in 18 octombrie 1915, cartierul general al trupelor germane s-a instalat la Palatul Lloyd. In acea perioada, maresalul Augus von Mackensen, comandantul suprem al armatei germane in Balcani, a fost gazduit la al doilea etaj al cladirii, in apartamentul unei familii evreiesti bogate, Rozsavolgyi, conform unui ziar din acea vreme, Alt Temeswar„, se arata intr-o prezentare a Palatului ce apartine Bibliotecii Judetene Timis.

In 19 februarie 1919, o comisie din cadrul Conferintei de pace de la Paris a sosit in Timisoara pentru a evalua situatia dupa destramarea Imperiului Austro-Ungar. Comisia a avut o intalnire cu reprezentanti ai nationalitatilor din Banat chiar in Palatul Lloyd, in actuala sala a Senatului UPT.

Era una din salile mari din oras la acea vreme si s-a folosit de cateva ori pentru evenimente in care era nevoie de spatiu. Evenimentul care a marcat istoria Timisoarei s-a intamplat la 19 februarie 1919, cand de la Conferinta de Pace de la Paris a sosit la Timisoara o comisie condusa de generalul american Goodwin, cu scopul de analiza situatia din oras, de a discuta cu etniile pentru a vedea ce dorinte au. Nationalitatile s-au exprimat dupa interesele si sentimente patriotice. Rezultatul a fost ca o parte din Banat a ajuns in Romania, pentru ca populatia romana, germana si evreiasca a fost de parere sa trecem la Romania. Sarbii isi doreau sa treaca la Iugoslavia nou formata, ungurii, desigur, au votat cu Ungaria. Cu aceasta concluzie, delegatia americana a plecat la Paris. A contat probabil la hotararea de la Conferinta de Pace”, spunea pentru opiniatimisoarei.ro profesorul Ivan Bogdanov, fost presedinte al Fundatiei Politehnica, despre cea mai frumoasa sala din Palat.

Palatul avea sa fie in 1920 gazda primei expozitii filatelice din Romania de dupa Marea Unire. Evenimentul a avut loc in zilele de 23 si 24 mai in sala Burselor. Aceasta a fost patronată de Stan Vidrighin, primul primar al Timisoarei sub administratie romaneasca, si Henrik Baader – senator, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Timisoarei. La eveniment au participat 32 de expozanti din Timisoara si imprejurimi, care au prezentat 53 de exponate din colectiile proprii.

In vitrine lungi si mari au fost expuse nenumarate colectii, precum si exemplare deosebite din colectii. Pe pereti erau tablouri mari cu cele mai interesante timbre si in asa fel concepute ca erau foarte estetice. In colturile salii au fost expuse opere de arta, tablouri, vase, antichitati… etc.” scria la acea vreme ziarul Temesvarer Zeitung.

Dupa desfiintarea societatii Lloyd, cea care a ridicat palatul, acesta a intrat in proprietatea Camerei de Comert si Industrie.

In primavara anului 1945, ministrul Industriei si Comertului, Petru Bejan, si ministrul Educatiei Nationale, Stefan Voitec, au intocmit un raport prin intermediul caruia au solicitat Regelui Mihai emiterea unui decret-lege de tranferare a Palatului Lloyd din patrimoniul Camerei de Comert in proprietatea Universitatii Politehnica.

La doar o luna distanta, propunerea lor a fost legiferata.

Se autorizeaza Camera de Comert si de Industrie din Timisoara sa doneze in plina proprietate Eforiei Unversitatii de Vest Timisoara imobilul denumit Palatul Lloyd, cuprins in cartea funduala a Municipiului Timisoara (Cetate) nr. 193, top. 302/193, etc., in suprafata de 410 stanjeni, nr. de ordine 2, nr. top. 292/T 193, in suprafata de 86 stanjeni. Donatiunea se face cu conditiunea ca acest imobil sa fie folosit, fie pentru necesitatile directe ale Universitatii de Vest, fie pentru obtinerea unor venituri prin inchiriere. Eforia Universitatii de Vest este autorizata sa accepte donatia imobilului mai sus mentionat”, se stipuleaza in Decretul-lege 285/14 aprilie 1945.

De-a lungul anilor, palatul a ramas una dintre cele mai frumoase cladiri din oras si au mai fost facute si lucrari de modernizare sau infrumusetare.

Din 2013 pe fatada cladirii au fost montate nu mai putin de 152 de miniproiectoare, care asigura iluminatul arhitectural.

Intre timp a fost renovata si sala Senatului, acolo unde odata cu finalizarea lucrarilor de reabilitare a fost si amplasata o placheta ce aminteste de momentele din anul 1919.

In 2019 au inceput lucrarile de reabilitare a intregului palat. Deocamdata, partea dinspre Corso a fost finalizata si scoasa la lumina, insa interventiile continua la fatada dinspre Palatul Culturii si la cea dinspre strada Sfantul Ioan.

Lucrarile se vor incheia anul viitor. Culoarea care a fost folosita la reabilitarea Palatului Lloyd este aceeasi pe care cladirea o avea la inaugurarea sa in 1912, atat in ceea ce priveste zugraveala, cat si in ce priveste partea de tamplarie. Lucrarile se fac nu doar la fatadele exterioare, ci si in curtea interioara, unde se reabiliteaza balcoanele, balustradele si repara unele elemente deteriorate in timp. S-a pastrat arhitectura orginala, iar materialele au fost si ele in acord cu arhitectura cladirii„, a declarat pentru opiniatimisorei.ro, Lucian Ronkov, purtator de cuvant Universitatea Politehnica Timisoara.

In zilele noastre, la parterul cladirii se afla in continuare restaurantul Lloyd, insa si sediul unei banci.

VIDEO: George Stefanita

Foto: reddit.com, spotlight-timisoara.eu

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Locuiesc în Linz, Austria și vreau să vă spun că nu sunt clădirile atât de frumoase ca la Timișoara. Într-adevăr 99 la sută din ele sunt restaurate și arată bine dar ca și arhitectură cele din Timișoara sunt muult mai frumoase.

    • Bucuresti si Timisoara sant orasele cu arhitectura cea mai frumoasa din Rominia.Timisoara e musai sa devina un oras foarte turistic precum Praga.

  2. Restaurant cu mancare expirata

  3. Bun , deci acest oraș a făcut marea greșeală sa facă parte din teritoriul României:-( ,de era sub dominație maghiară, va garantez arata altcumva. Acest oraș a fost distrus nu refăcut. Xentru orașului inafara de câteva străduțe din piață Unirii este vechi d3 după război. Gara și autogara cea mai jalnică din România, stadion ,da nu avem ,avem ruină, parcuri neamenajate, praf pe străzi, oameni tot mai necivilizați, made în Oltenia. Deci oraș în decădere liberă.

  4. ce a mai scapat de distrigerea maimutelor

  5. Domnul Bogdan a luat-o iar razna cu toate clonele.

  6. breath 🙂