TIMISOARA. Timisorenii care au vrut sa se convinga cat este de greu sa-ti depasesti limitele sau cat este de greu sa cuceresti un varf de peste 8000 de metri au avut ocazia sa-l asculte live pe unul dintre cei mai buni alpinisti romani, Horia Colibasanu. Timisoreanul a oferit in Aula Magna a Universitatii de Vest din Timisoara un adevarat spectacol multimedia despre ce inseamna alpinismul.
Alaturi de el au stat colegii clubului de alpinism din Timisoara, Alternativ, Cosmin Andron si Cristina Pogaceanu, tineri care spre deosebire de Colibasanu prefera sa cucereasca pereti inalti, nu varfuri. In cadrul spectacolului multimedia, sportivul si-a prezentat propria ascensiune, de pe varful Makalu (8481 metri), de anul acesta. „Cucerirea acestui varf, Makalu, era menita sa asigure aclimatizarea pentru o tentativa pe alt varf de peste 8000 de metri. La inceput a parut simplu, insa s-a dovedit a fi unul extrem de greu si ne-a luat destul de mult timp, o luna si jumatate pentru a-l urca si am ajuns in ultima etapa, am atacat varful, dar s-a finalizat cu pierderi omenesti, asa ca a fost un varf mult mai dificil decat l-am estimat. Am ajuns pana sus, insa unii dintre colegii mei nu s-au mai intors„, a explicat medicul stomatolog. Acesta a si fost motivul pentru care banateanul a renuntat sa mai atace varful Lhotse.
La anul insa, Colibasanu are in plan un alt munte ucigator, Kanchenjunga, sau asa cum il numesc localnicii: „Cinci tezaure de zapada”. „In 2012 obiectivul este Kanchenjunga, al treilea varf muntos din lume, si sper sa plec undeva in luna martie”, a promis Horia. Kangchenjunga este al treilea varf ca inaltime din lume, dupa Everest si K2, cu o altitudine de 8.586 metri. Prima ascensiune a fost facuta la 25 mai 1955 de britanicii Joe Brown si George Band. Pana in anul 1852 s-a considerat ca acest munte ar fi cel mai inalt din lume, masuratorile trigonometrice efectuate de englezi au stabilit ca muntele urmeaza ca altitudine dupa Everest si K2. Alpinistii care respecta traditia populatiei locale sikkim, care cred ca muntele este „sfant”, se opresc la cativa pasi de varful propriu-zis.