A fost arestat Ratko Mladici! Politia sarba l-a prins pe liderul militar al sarbilor din Bosnia

UPDATE: Presedintele sarb Boris Tadici a confirmat ca suspectul arestat in aceasta dimineata in Serbia este chiar generalul Ratko Mladic.

„In numele Republicii Sarbe, va anuntam ca cel mai cautat criminal de razboi din Europa, Ratko Mladici, a fost arestat”, a anuntat Tadici.

Suspectata ani de zile ca l-a ascuns cu buna stiinta pe Ratko Mladici, Serbia a cerut in ultimii ani ajutorul Interpolului pentru a-l localiza pe fugar. Capturarea lui, care, in mod simbolic, intervine chiar in ziua in care la Belgrad se afla in vizita sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, era o preconditie pentru ca Serbia sa fie acceptata oficial candidata la aderarea la Uniunea Europeana.

Ratko Mladici, fostul comandant al sarbilor bosniaci, cautat de 15 ani de justitia internationala, a fost arestat in Serbia, a anuntat joi presedintele sarb Boris Tadici, un eveniment ce aduce in prim-plan saga unui personaj hulit de Occident, dar iubit de sarbii din Bosnia.

Ratko Mladici este fostul comandant al armatei sarbilor bosniaci in timpul razboiului din 1992-1995. Acuzat de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi in 1995, era cel mai cautat suspect pus sub acuzare de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie (TPI). Este considerat principalul vinovat pentru asediul de la Sarajevo si masacrul de la Srebrenita.

Serbia oferea 10 milioane de euro recompensa pentru informatii care ar putea duce la prinderea lui Mladici, in timp ce Statele Unite au pus si ele un premiu de 5 milioane de dolari pentru capturarea generalului sarb, care, vizat de un mandat de arestare emis de TPI, era suspectul cu rangul militar cel mai inalt aflat inca in libertate.

Suspectata ani de zile ca l-a ascuns cu buna stiinta, Serbia a cerut in ultimii ani ajutorul Interpolului pentru a-l localiza pe fugar. Capturarea lui, care, in mod simbolic, intervine chiar in ziua in care la Belgrad se afla in vizita sefa diplomatiei europene, Catherine Ashton, era o preconditie pentru ca Serbia sa fie acceptata oficial candidata la aderarea la Uniunea Europeana.

Ratko Mladici, fostul lider militar al sarbilor din Bosnia inculpat de TPI pentru genocid si crime impotriva umanitatii, a avut in anii razboiului din fostul spatiu iugoslav o ascensiune extrem de rapida in ierarhia militara, ramanand una dintre cele mai populare figuri in randul sarbilor din Bosnia.

Mladici s-a nascut la 12 martie 1942 la Bojinovici, in sudul Bosniei. Tatal sau, Nedo, era luptator al gherilei partizanilor si a fost ucis in primavara anului 1945, in timpul unui atac in localitatea de origine a liderului Croatiei naziste, Ante Pavelici. Nici pana in prezent familia Mladici nu stie unde se afla cadavrul lui Nedo.

In copilarie, Mladici era bun la invatatura si extrem de activ in treburile casei. Placut de fetele din localitate, Ratko era un tanar foarte curajos si activ. Ambitiile sale s-au schimbat pe masura ce a crescut. Dorea in copilarie sa devina profesor, apoi, la varsta de 11 ani, s-a hotarat sa devina chirurg, dar mai tarziu a ajuns la concluzia ca era facut pentru o cariera militara.

Mladici a intrat la scoala de Industrie militara din Zemun in 1961, apoi s-a inscris la Academia Militara KOV si ulterior la Academia pentru Ofiteri, absolvind ca sef de promotie, in 1965. Primul sau post ca ofiter (locotenent II) a fost la Skopje, unde era cel mai tanar militar din unitatea pe care o comanda. S-a dovedit un ofiter extrem de capabil, asigurand intai comanda unui pluton, apoi a unui batalion, a unei brigazi si, in 1989, a fost promovat la conducerea sectiei de antrenamente din districtul militar 3. Cea mai mare parte a carierei sale militare si-a desfasurat-o astfel in Macedonia. Totusi, faptul ca mai mult de 20 de ani a ramas cu rangul de comandant de brigada este considerat un punct slab intr-o cariera de militar, iar colegii lui au atribuit acest neajuns indisciplinei de care Mladici dadea dovada adesea.

In iunie 1991, Mladici a fost numit comandant-adjunct al corpului militar din Pristina, in tensionata provincie Kosovo, dominata de etnicii albanezi. in conditiile in care situatia din Croatia se deteriora rapid, a fost mutat aproape imediat la Knin in functia de comandant al corpului militar 9 al Armatei Poporului din Iugoslavia (JNA), chiar in timpul luptelor dintre JNA si fortele croate. La 4 octombrie 1991, Mladici a fost promovat general-maior, iar fortele militare de sub comanda sa au participat la razboiul din Croatia. Printre altele, Mladici a ajutat paramilitarii lui Milan Martici sa preia controlul asupra localitatii Kijevo. La 24 aprilie 1992, a fost promovat general locotenent-colonel.

La 2 mai 1992, la o luna dupa declaratia de independenta a republicii bosniace, Mladici si generalii sai, actionand la ordinele autoritatilor de la Belgrad, au blocat pur si simplu orasul Sarajevo, circulatia in si din oras fiind imposibila, iar retelele de apa si electricitate fiind intrerupte. Astfel a inceput asediul de patru ani de la Sarajevo, cel mai lung din istoria razboaielor moderne. intre timp, Mladici ajunge in functii tot mai inalte.

La 12 mai 1992, Parlamentul sarbilor bosniaci a votat crearea VRS (Armata Republicii Sarbe). La 15 mai Mladici a fost numit de presedintele Radovan Karadzici comandant al Statului Major al VRS, post pe care l-a ocupat pana in decembrie 1996. La 24 iunie 1994, Mladici a fost promovat la rangul de general-colonel, asigurand comanda a peste 80.000 de militari.

In 1994, relatiile dintre Mladici si presedintele sarb bosniac devin tot mai reci. Karadzici il considera pe Mladici arogant si foarte pretentios, iar Mladici era de parere ca presedintele era corupt si ca profita de pe urma conflictelor militare. Din cand in cand, animozitatile deveneau evidente, ca de exemplu atunci cand Mladici a spus ca daca NATO va bombarda pozitiile sarbe, atunci va replica bombardand Londra. Karadzici, oripilat, a spus presei ca Mladici este „un nebun, care face declaratii idioate si iresponsabile”. La 1 august, fostul presedinte iugoslav Slobodan Milosevici a trimis o propunere de pace sarbilor din Bosnia si musulmanilor din Bosnia. Scrisoarea destinata musulmanilor a fost transmisa lui Alija Izetbegovici, presedintele Bosniei-Hertegovina, iar mesajul pentru sarbii din Bosnia a ajuns la Mladici, acest lucru constituind practic o palma data lui Karadzici. Cand Karadzici a refuzat sa semneze, Mladici, sustinator deschis al lui Milosevici, i-a spus calm ca trebuie sa existe o diviziune a muncii – el ar urma sa conduca razboiul, iar Karadzici sa asigure conducerea politica in Pale si orasele sarbe din Bosnia.

In iulie 1995, trupele sub comanda lui Mladici au ocupat zonele de siguranta ale ONU – Srebrenita si Jepa. La Srebrenita, peste 40.000 de musulmani care cautasera adapost acolo au fost alungati. Circa 8.100 au fost executati, Mladici fiind acuzat ca a dat acest ordin.

La 4 august 1995, in timp ce numerosi militari croati intentionau sa atace zonele sub conducerea sarba in Krajina, Karadzici a anuntat ca il ia pe Mladici de la comanda si ca preia conducerea VRS. Karadzici il acuza pe Mladici de pierderea a doua orase importante sarbe din vestul Bosniei, cucerite de croati, si a folosit acest lucru ca pretext pentru a anunta schimbarile surprinzatoare din ierarhia militara. Mladici, redus la rangul de „consilier”, a refuzat sa se retraga discret, cerand sustinerea militarilor sarbi din Bosnia si a populatiei.

La 8 octombrie 1996, presedintele Republicii Srpska, Biljana Plavsici, l-a demis pe Mladici, care a continuat totusi sa primeasca pensie pana in noiembrie 2005.

La 24 iulie 1995, Mladici a fost inculpat de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie, fiind acuzat de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi (inclusiv campaniile de executie a unor civili la Sarajevo). in noiembrie 1995, acuzatiile de genocid, crime impotriva umanitatii si crime de razboi au fost extinse si pentru atacarea zonei de siguranta stabilita de ONU la Srebrenita, in iulie 1995. Mladici este acuzat si pentru luare de ostatici din randul personalului ONU alocat pentru mentinerea pacii.

Ratko este casatorit cu Bosa si are doi copii. in 1994, fiica sa, Ana, studenta la medicina la Belgrad, s-a sinucis la varsta de 23 de ani impuscandu-se in cap cu pistolul favorit al tatalui ei si exista speculatii ca motivul ar fi fost criticile intense la adresa lui Mladici, care apareau in presa in acea perioada. Este ingropata la Topcider si se spune ca Mladici venea intr-un timp in mod regulat sa-i vada mormantul. De la fiul sau, Darko, Ratko are un nepot, care s-a nascut la 2 martie 2006 si a fost botezat stefan, dupa numele sfantului protector al Republicii Srpska.

Multe persoane cred ca Mladici s-a ascuns fie in Serbia, fie in Republica Srpska. El ar fi fost vazut asistand la un meci de fotbal intre echipele Chinei si Iugoslaviei, la Belgrad, in martie 2000. De asemenea, au circulat zvonuri potrivit carora ar fi fost vazut intr-o suburbie a Moscovei sau in Salonic si Atena.

Securitatea sa ar fi fost insa foarte bine asigurata. in noiembrie 2004, oficiali din Ministerul britanic al Apararii au recunoscut ca actiunea militara probabil nu va conduce la arestarea lui Mladici sau a altor suspecti, presiunea politica asupra guvernelor din Balcani fiind de preferat.

NATO a declarat ca fostul lider militar al sarbilor bosniaci si-a vizitat fostul buncar din Bosnia, in 2004, pentru a bea cu prietenii, chiar sub nasul politiei. Alte surse afirma ca s-ar fi refugiat in Muntenegru. Un raport al serviciilor militare sarbe de informatii, publicat de ziarul Politika la inceputul lunii februarie 2006, afirma ca Mladici fusese ascuns in facilitati ale Armatei Republicii Srpska si ale JNA pana la 1 iunie 2002, cand Adunarea Nationala a Serbiei a adoptat o lege mandatand cooperarea cu TPI. Comandantul de atunci al armatei iugoslave, Neboisa Pavkovici, i-a cerut lui Mladici sa plece din unitatea de pe Muntele Povlen, de langa Valieva, moment din care serviciile militare de informatii ale Serbiei afirma ca au pierdut urma fugarului.

Zvonurile privind arestarea sa iminenta au fost frecvente, mai ales in jurul datei comemorarii a zece ani de la masacrul de la Srebrenita, a implinirii a zece ani de la incheierea acordurilor de la Dayton si de fiecare data cand Serbia s-a aflat intr-o etapa cruciala in negocierile sale pentru stabilirea unor legaturi mai stranse cu Uniunea Europeana.

Arestarea, in decembrie 2005, a celui mai cautat presupus criminal de razboi croat, Ante Gotovina, a redirectionat intraga forta a presiunilor diplomatice catre Serbia, considerata responsabila pentru faptul ca Mladici si alti cinci fugari – toti etnici sarbi, inclusiv Karadzici – erau inca in libertate. Karadzici a fost arestat in iulie 2008.in iunie 2005, cotidianul The Timesafirma ca Mladici a cerut 5 milioane de dolari drept „compensatii” pentru familia si garzile sale in schimbul predarii la TPI.La 21 februarie 2006, unele surse au anuntat ca Mladici ar fi fost arestat in capitala Belgrad si va fi transferat prin Tuzla (oras din nord-estul Bosniei) catre Haga. Arestarea a fost dezmintita de Guvernul sarb, care insa nu a negat zvonurile privind intentia ca fortele speciale sarbe sa negocieze cu Mladici o eventuala predare.Surse din guvernele roman si sarb, citate de presa la 22 februarie 2006, au declarat ca Mladici ar fi fost arestat in Romania, langa Drobeta-Turnu Severin, in apropierea granitei cu Serbia, de catre o echipa speciala britanico-romana. Insa zvonurile au fost infirmate oficial, iar arestarea lui Mladici ramanea un factor esential in calea Serbiei-Muntenegru catre Uniunea Europeana.Decizia de la 3 mai 2006 a Uniunii Europene de a suspenda negocierile cu Serbia, pe motiv ca nu l-a predat pe Mladici catre TPI, a generat instabilitate si o criza politica in aceasta tara, vicepremierul sarb Miroljub Labus anuntand ca demisioneaza.Anuntand decizia UE, comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, a declarat ca este necesara impunerea unor „conditii riguroase” tarilor care aspira la intrarea in Uniunea Europeana – un mesaj menit sa aiba ecouri in Balcani, dar si sa ii reasigure pe cetatenii UE care se tem de extinderea organizatiei.Totusi, in 11 iunie 2009, un post de televiziune bosniac a difuzat o caseta cu durata de aproape o ora, cu imagini cu Mladici, filmate in decursul a peste 10 ani. In unele, liderul militar sarb apare filmat impreuna cu familia intr-o statiune de schi din Serbia. Imaginile ar fi fost filmate la inceputul lui 2009. in alte imagini, Mladici apare in diferite restaurante si apartamente din Kosutniak, suburbie a Belgradului. De asemenea, parea sa fi fost si in facilitati militare din Serbia, in compania unor ofiteri sarbi cu rang inalt.

_________________________________________________________________________________________________

UPDATE: Milorad Komadic a fost arestat de trupele speciale in Lazarevo, provincia sarba Zrenjanin.

Potrivit unor surse, barbatul ar semana izbitor cu generalul Ratko Mladic, insa doar analizele ADN vor putea confirma identitatea. Se estimeaza ca rezultatele ar putea fi gata in 3 zile.

_______________________________________________________________________________________________

Politia sarba a arestat joi dimineata un barbat pe nume Milorad Komadici, despre care se crede ca este de fapt Ratko Mladici, fostul lider militar al sarbilor bosniaci, inculpat pentru genocid de justitia internationala, relateaza cotidianul croat Jutarnji List, citat de postul de radio sarb B92.

Operatiunea secreta a politiei a fost desfasurata in urma unei informari ca Milorad Komadici „poseda unele semne de identificare ale lui Ratko Mladici si seamana foarte mult cu el din punct de vedere fizic”, relateaza Jutarnji List.

Politia sarba a confirmat pentru postul de radio B92 ca un barbat suspectat a fi Mladici se afla in custodia sa, teste ADN si analize pentru determinarea identitatii acestuia fiind „in derulare”.

Fostul lider militar al sarbilor din Bosnia, generalul Ratko Mladici, in varsta de 68 de ani, este acuzat ca a ordonat asediul de 44 de luni impotriva capitalei Bosniei, Sarajevo, soldat cu moartea a peste 10.000 de persoane. El este acuzat si de masacrul de la Srebenica, unde 8.000 de barbati si copii musulmani au fost ucisi de fortele sarbe.

In 1995, Mladici a fost pus sub acuzare de Tribunalul Penal International pentru fosta Iugoslavie. Arestarea lui reprezinta o conditie esentiala pentru progresul Serbiei in vederea aderarii la Uniunea Europeana.

Ratko Mladici este inculpat pentru genocid, crime de razboi si crime impotriva umanitatii.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Iuda de la Belgrad sa aiba parte de soarta celui biblic.Azi este ”23 August” al Serbiei.Ziua Tradarii Nationale la sarbi.Mai punem o cruce la capataiul unui neam.
    Daca mascarada acesta se numeste ”drept international si justitie” atunci vai de noi si lumea in care traim.
    Urez Serbiei un DRUM BUN in itegrarea in apsolutul european, in babilonul european, in jaful orchestrat de stat in folosul baietilor destepti din lumea larga.Blestemat sa fie tradatorul din fruntea statului sarb,sa se alature colegului sau de partid pe aleia tradatorilor din cimitirul central din Belgrad.