După trei ani grei, cu multe întrebări și puține certitudini, Politehnica Timișoara se întoarce în Liga a II-a. Nu doar o echipă promovează. Revine și sentimentul că fotbalul acestui oraș poate avea din nou viitor.
Sezonul s-a încheiat oficial pe 23 mai 2026, cu o victorie clară, 3-0 contra celor de la Unirea Tășnad. Promovarea era însă decisă încă de etapa trecută, după succesul cu 1-0 împotriva Minaurului Baia Mare, pe stadionul Electrica. La finalul acelui meci, jucătorii și staff-ul au primit medaliile și trofeul de campioni ai seriei, iar sărbătoarea a continuat ore întregi, între tribune, gazon și malurile Begăi.
Un proiect care a readus oamenii împreună
Promovarea nu s-a construit doar pe teren. În spatele ei a existat o reconstrucție începută vara trecută, într-un moment în care clubul avea nevoie nu doar de rezultate, ci și de stabilitate.
Universitatea Politehnica Timișoara a reușit să aducă la aceeași masă administrația locală, Consiliul Județean Timiș și Primăria Municipiului Timișoara. Pentru prima dată după mulți ani, în jurul Politehnicii s-a creat din nou sentimentul unui proiect comun. Nu au dispărut toate diferențele, dar a reapărut ceva esențial: direcția.
Conducerea executivă formată din conf.univ.dr.ing. Simon Pescari, Dinu Bara, Ion Timofte și Wiliam Harasim a construit rapid o structură funcțională, iar deciziile sportive au dat rezultate. Instalarea lui Dan Alexa pe banca tehnică și transferurile unor jucători cu experiență precum Romario Benzar, Vlăduț Morar, Cornel Ene sau Godberg Cooper au schimbat nivelul echipei și atmosfera din jurul ei.
Mai mult decât fotbal
Pentru Timișoara, Politehnica nu a fost niciodată doar un club. E una dintre puținele identități comune care au rămas vii, indiferent de ligă, stadion sau vremuri.
La ultimul meci, lovitura simbolică de start a fost dată de Virgil Ianțu, timișorean și apropiat de spiritul alb-violet. În tribune, „Peluza Sud” a transformat stadionul într-un spectacol de lumini, cântece și culoare, alături de suporterii veniți din fraternitățile tradiționale ale Politehnicii.
Poate că exact acolo, în tribună, s-a văzut cel mai bine ce înseamnă această promovare. Pentru mulți suporteri, nu a fost doar un obiectiv sportiv atins, ci răsplata unor ani în care au continuat să creadă, să vină la meciuri și să țină clubul viu atunci când părea că totul se destramă.
Un gând pentru Viorel-Aurel Șerban
Ziua promovării a adus și un moment de emoție aparte. Mulți dintre cei implicați în acest proiect s-au gândit la fostul rector al Universității Politehnica Timișoara, prof.univ.dr.ing. Viorel-Aurel Șerban, alături de care a început această reconstrucție.
Pentru comunitatea alb-violetă, promovarea poartă și amprenta viziunii și energiei sale. Dincolo de bucurie, există și sentimentul că această reușită îi este, într-un fel, dedicată.
Simon Pescari: „Promovarea trebuie să fie doar începutul”
Președintele clubului, conf.univ.dr.ing. Simon Pescari, a vorbit despre un proiect construit pas cu pas și despre nevoia de continuitate: „Așteptam ziua aceasta de mult timp. Am pornit de foarte jos și mă bucur că încheiem sezonul cu o victorie și cu sentimentul că am readus speranța în jurul echipei. Dar promovarea nu trebuie să fie punctul final. Ambiția noastră este ca Politehnica să nu mai ajungă niciodată în Liga a III-a și să readucem la Timișoara spectacolul și energia pe care acest oraș le merită.”
Florin Drăgan: „Era vital să reușim”
Rectorul Politehnicii, conf.univ.dr.ing. Florin Drăgan, a subliniat presiunea și responsabilitatea din jurul acestui sezon: „Sunt implicat direct sau indirect în conducerea clublului de 10 ani. Am încercat mai multe variante de finanțare de-a lungul timpului. A fost un proiect în care promovarea era obligatorie. Jucătorii au dus presiunea foarte bine și merită toate felicitările. Le mulțumesc celor din Druckeria, suporterilor, pentru tot ce au făcut și în acest an. De mâine începe însă o nouă provocare.”
Privirea merge deja spre următorul pas
Politehnica știe că promovarea în Liga a II-a nu rezolvă totul. Dar schimbă ceva important: atmosfera din jurul clubului și încrederea că reconstrucția poate continua.
În paralel cu dezvoltarea infrastructurii sportive – Arena Eroii Revoluției, Baza Știința și viitoarea arenă „Dan Păltinișanu” – apare din nou speranța că Timișoara poate redeveni un nume puternic în fotbalul românesc.
Iar pentru mulți dintre cei care au trăit această promovare, cel mai important lucru nu este doar faptul că Politehnica a urcat o ligă.
Ci faptul că orașul a început din nou să creadă.
