TIMIȘOARA. Cui nu îi este poftă de sarmale? Acele minuni românești cu carne condimentată, orez și bucățele de afumătură ușor rumenite care s-au pierdut printre straturile învelite în varză murată proaspătă, stropite cu suc de roșii! Sau poate îți stă gândul la o cană de moare rece?
Gospodinele nu lenevesc de Sfântul Dumitru. E ziua în care, în mod tradițional, se pune varză la acrit, iar în piețele din Timișoara se cântărește oferta deja de zile bune.
Iată mai jos una dintre rețetele tradiționale de pus varză la murat în Banat!
Verzele se aleg după subțirimea foilor, care, totodată, ar trebui să nu fie cu mult mai mari de-o palmă. Apoi sunt spălate și scobite de cotor. Verzele în butoi se așează în straturi, peste care se toarnă saramură, o lingură cu vârf de sare grunjoasă neiodată la 1 litru de apă.
După ce este umplut butoiul cu verze, se adaugă hrean, bețe de mărar uscat, foi de dafin, o gutuie sau boabe de porumb, care colorează zeama, crenguțe de vișin, piper, boabe de muștar și cimbru.
În unele părți ale Banatului, printre verze se mai pun și foi gata tocate, numai bune de călit la iarnă.
Odată încheiată operațiunea de punere a bunătăților în butoi, se acoperă și se pitroceste o dată la 3 zile până se acrește, adică se suflă aer în butoi cu ajutorul unei țevi sau al unui furtun pentru oxigenarea conținutului inferior. Astfel acrirea se va face mai rapid, iar moarea va rămâne limpede.
Pentru ca verzele să fie mereu cufundate în saramură, deasupra se așează niște teascuri peste care se pune o piatră.
În funcție de locul în care este așezat butoiul în gospodărie, mai cald ori mai rece, varza murată astfel ajunge la savoarea deplină în aproximativ o luna, când devine perfectă pentru sarmale ori ca murătură. Poftă bună!
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@opiniatimisoarei.ro, pe FB sau pe contul nostru de Instagram!