Erica Nistor, presedinta Curtii de Apel Timisoara: „Poate ar trebui regandit intregul proces de selectie a judecatorilor“

Doamna presedinta, recent, un magistrat de la Curtea de Apel Timisoara a fost arestat pentru trafic de influenta, dupa ce a primit suma de 50.000 de euro pentru a incerca sa influenteze deciziile in instanta ale unor colegi. Cat de mult este afectata imaginea justitiei banatene de acest act de coruptie depistat de procurorii DNA?

Eforturile depuse de ani de zile pentru a schimba perceptia opiniei publice asupra justitiei si a dovedi verticalitate, asumare de raspundere, integritate si nu in ultimul rand – independenta (in sensul ca judecatorul se supune numai legilor) au fost umbrite, iar imaginea justitiei timisene a fost grav afectata, indiferent de solutia ce se va da in dosarul penal. in aceste momente nu trebuie uitate proiectele noastre, unele dintre ele unice in tara prin originalitatea lor, toate lucrurile bine facute, faptul ca ne pasa de tot ce se intampla pentru ca suntem constienti ca justitia este un serviciu public in slujba cetateanului, ca am dorit sa fim un real sprijin pentru generatiile viitoare de juristi carora le-am pus la dispozitie intreaga experienta atat profesionala cat si de viata.

Ce masuri intentionati sa luati, in calitate de sef al instantelor din Banat, pentru ca incidente de acest tip sa nu se mai intample?

Pornind de la ideea ca suportul presedintelui instantei este hotarator in organizarea intregii activitati am dorit sa reamintesc faptul ca, in conditiile actuale de supraincarcare si deteriorare a imaginii institutiei trebuie sa existe in continuare o relatie informala a judecatorului cu presedintele instantei, un efort si sprijin comun pentru ca impreuna sa continuam performantele instantei. De aceea, solutionarea cauzelor in termen rezonabil, instanta fiind apreciata mai cu seama prin prisma acestui indicator de eficienta, redactarea hotararilor in termenul legal, calitatea acestora, au fost repuse in discutie si stabilite masuri administrative din perspectiva acestora. De asemenea, atributiile prevazute in Ordinul de serviciu al domnului Catalin Serban au fost preluate de catre domnul vicepresedinte Florin Dogaru, astfel ca activitatea administrativa a avut continuitate, neexistand sincope care sa afecteze intr-un fel sau altul instanta. Este adevarat ca ne confruntam cu o supraincarcare a activitatii si este necesar un efort suplimentar dar acesta va fi orientat si in directia redobandirii imaginii. Mai mult, poate ca prin tot ceea ce s-a intamplat se va intelege ca sistemul se igienizeaza si pe viitor vom inlatura generalizarile care pana acum au intristat, dovedind pana la urma ca scopul general este acela de infaptuire a unui act de justitie eficient.

In opinia dumneavoastra, ce-i poate determina pe magistrati, categorie profesionala cu unele dintre cele mai mari salarii din Romania, sa fie vulnerabili la plicul cu bani?

In esenta, cuantumul salariului nu are o legatura preponderenta cu vulnerabilitatea. Totul tine de vocatie, caracter, educatie, raportare permanenta la valorile profesiei.

Nu considerati util ca testele de integritate sa fie introduse si in zona Justitiei, dupa modelul Politiei? Adica sa se testeze rezistenta la mita a magistratilor prin intermediul „reclamantilor“ sub acoperire?

Orice test dovedit a fi eficient este binevenit. in alta ordine de idei, poate ar trebui regandit intregul proces de selectie al judecatorilor, sistemul de evaluare al acestora, conditiile de promovare intr-o functie de conducere.

Curtea de Apel Timisoara a incheiat anul 2011 cu unele datorii financiare? Ati reusit sa achitati aceste debite? Alocatiile financiare venite de la Ministerul Justitiei sunt suficiente pentru functionarea in conditii optime al justitiei din Banat?

Datoriile ramase neachitate la 31.12.2011 au fost achitate pana in prezent, dar alocatiile de la buget pentru cheltuieli materiale aferente anului 2012 sunt insuficiente.

Multi judecatori care puteau sa-si mai continue cariera in magistratura au preferat, in ultimii doi ani, sa se pensioneze si sa intre in avocatura. A devenit profesia de avocat mai atractiva decat cea de „impartitor“ al dreptatii?

Personal consider ca volumul in continua crestere, supraincarcarea instantei si schimbarile legislative au determinat pensionarea unor colegi, iar alegerea profesiei de avocat a fost determinata de dorinta de a fi activi, de a pastra o legatura cu profesia de jurist, de a realiza mai usor trecerea de la o etapa de viata la alta.

La nivelul Baroului Timis exista o anumita reticenta vizavi de primirea in breasla avocatilor a fostilor judecatori. De ce considerati ca se intampla acest lucru?

In prezent nu poate fi vorba de nicio reticenta deoarece, potrivit Legii nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat asa cum a fost modificata prin Legea nr. 270/2010 si republicata (Monitorul Oficial  nr. 98 din  7 februarie 2011), intrarea in avocatura se face numai prin examen, dispozitiile fiind foarte clare.

Faptul ca fost presedinta a Curtii de Apel Timisoara, Lidia Barac, a devenit secretar de stat in Ministerul Justitiei poate fi perceput ca „o favoare“ apriorica pentru instantele din vestul tarii?

Selectarea doamnei Lidia Barac pentru aceasta functie de demnitate in stat a fost o mandrie pentru Curtea de Apel Timisoara, fiind regretabil ca nu fiecare dintre noi au reusit sa sustina performantele instantei, acestea fiind umbrite de un caz individual indiferent de solutia care se va da in speta. Tratamentul de care a beneficiat Curtea de Apel Timisoara a fost egal cu cel de care au beneficiat celelalte instante din tara.

Ce lipseste justitiei din Romania pentru a functiona fara cusur si a nu mai fi o „piedica“ in calea aderarii la Schengen?

Dosarul MCV nu are nicio legatura cu dosarul Shengen. Justitia are in contextul Mecanismului de Cooperare si Verificare problema de a eficientiza actul de justitie pentru ca un act de justitie eficient este un act de justitie corect, legal. De asemenea, justitia trebuie sa fie performanta in combaterea coruptiei in general.