Opinia Timisoarei

Educatia sexuala in scoli, un subiect tabu. Parintii se tem ca copiii si-ar putea incepe viata sexuala prea devreme daca le-ar raspunde la intrebari


TIMISOARA. Desi ar trebui sa afle inca de pe bancile scolii mai multe informatii despre viata sexuala si despre importanta ei in viata fiecaruia, elevii care invata la scolile din Timisoara afla de multe ori pe cont propriu cu ce se mananca acest subiect. Un subiect inca tabu pentru multi dintre parinti, care se tem ca educatia sexuala la varste fragede ar putea duce la inceperea timpurie a vietii sexuale si, de ce nu, la un numar mult mai ridicat de parteneri.

Realitatea spune insa altceva. Specialistii sunt de parere ca cercetarile demonstreaza contrariul. Asa se face ca in multe tari din Europa educatia sexuala este o disciplina obligatorie in scoala. Nu si la noi insa. Aici, copiii si adolescentii invata despre acest subiect in cadrul unei discipline optionale, numita Educatie pentru sanatate, despre sanatatea reproducerii si a familiei, materie aprobata printr-un Ordin al ministrului Educatiei in anul scolar 2004 – 2005. In urma cu cativa ani, printr-un program national, in judetul Timis, aproximativ 300 de profesori au participat la cursuri de formare in domeniu. Cei mai multi au fost profesori de biologie.

In prezent, in Timisoara se mai tin inca astfel de ore, dar mai mult la gimnaziu. ”Se fac la gimnaziu, dar la putine scoli. in preferintele elevilor si ale parintilor, locul l-a luat calculatorul. La foarte putine licee din Timisoara, in special la cele teoretice si de profil se mai tin ore. La colegiile tehnice este iarasi o problema, pentru ca nu exista spatii in plan”, spune Angela Putnic, inspector de biologie in cadrul Inspectoratului scolar Judetean Timis.

Programele de invatamant sunt atat de incarcate incat dascalii nu prea apuca sa faca altceva decat materia lor. La profesori, problema este ca si la parinti, unii dintre ei se inhiba atunci cand e vorba de un asemenea subiect, din pacate. ”Ei nu stiu sa transmita cum trebuie informatia, care ar trebui sa fie transmisa natural, simplu, firesc si strict la raspuns. Trebuie sa transmita cat mai documentat informatia”, explica psihologul Adriana Dodea.

Inca de cand s-a introdus disciplina optionala, in fiecare scoala ar trebui sa existe carti, pliante informative, caiete dupa care sa se organizeze lectii si cursuri in cadrul carora elevii sa afle tot ceea ce ar trebui despre educatia sexuala. in cele mai multe scoli se gasesc doar pliante care cuprind informatii despre bolile cu transmitere sexuala – BTS, numite infectii cu transmitere sexuala – ITS.

Potrivit Lilianei Muresan, profesor de Educatie pentru sanatate, copiii sunt foarte interesati de ceea ce se intampla cu viata lor sexuala. Ea preda cate o ora pe saptamana la Colegiul National de Arta ”Ion Vidu” din Timisoara.

Sunt interesati, dar subiectul nici nu se pune pe tapet foarte frecvent. Conteaza si religia, pentru ca sunt foarte multi elevi neoprotestanti. La clasa a VIII-a, de exemplu, foarte multi parinti considera ca copiii sunt prea mici ca sa deschida discutia despre educatia sexuala”, ne-a spus Liliana Muresan.

Primul profesor de Educatie pentru sanatate din Timisoara este Catalina Vintila, dascal la Colegiul National Banatean. Ea a infiintat, de asemenea, si primul Centru EPIS – Educatia pentru Sanatate in scoala, in cadrul colegiului.

Potrivit specialistilor, psihologul scolar ar trebui si el sa le explice copiilor temerile lor si sa le ofere informatiile necesare. ”Problema este parintele. Copilul isi pune intrebari, vede si este nedumerit. Educatia sexuala incepe clar atunci cand copilul incepe sa intrebe. Educatia sexuala nu se reduce doar la a vorbi despre actul sexual in sine. Sunt multe alte probleme, in primul rand dezvoltarea propriului corp la un copil, care difera de la baieti la fetite. Datorita alimentatiei, de exemplu, pubertatea are un debut mult mai devreme la fetite. Pe vremuri, aparea la 12-13 ani, acum avem surprize si la 8-9-10 ani. Copiii trebuie invatati de mici, de la varste fragede”, mai spune Adriana Dodea.

Ce inseamna educatia sexuala

Educatia sexuala nu cuprinde numai informatii referitoare la sex, ci acopera o gama larga de subiecte privind atat aspectele fizice si biologice ale sexualitatii, cat si aspectele emotionale si sociale. Recunoaste si accepta toti oamenii ca fiinte sexuale si inseamna mult mai mult decat prevenirea bolilor cu transmitere sexuala sau a sarcinii, asa cum cred foarte multi parinti si elevi.

In primul rand, educatia sexuala trebuie sa ajute tinerii sa obtina informatiile exacte cu privire la drepturile lor sexuale si reproductive, in al doilea rand sa-si dezvolte anumite deprinderi, cum ar fi abilitatile de gandire critica, de comunicare si negociere, de luare a deciziilor, sentimentul de incredere in sine, capacitatea de a-si asuma responsabilitatea. Mai departe, sa ii ajute pe copii sa aiba atitudini si valori pozitive, cum ar fi deschidere, respect pentru sine si pentru cei din jur, dar si o atitudine pozitiva fata de sanatatea sexuala si reproductiva.
Daca nu afla tot ceea ce trebuie, copiii trec prin situatii neprevazute, despre care multi parinti nici nu stiu. Psihologii povestesc ca de multe ori, fetitele se sperie la prima menstruatie. Or, copilul trebuie sa fie pregatit pentru orice se intampla.

Cate cazuri am auzit cu copii care au crezut ca o sa moara, ca s-au speriat de moarte cand au vazut sange. La baieti, pubertatea apare putin mai tarziu, dar au si ei nedumeriri. Se sperie atunci cand se trezesc cu patul ud, nu inteleg ce se intampla cu ei. E bine sa stie ca visele umede apar la o anumita varsta. Nu au nimic rau in sine, este o faza fireasca in evolutia dezvoltarii corporale”, spune psihologul Adriana Dodea.

Parintii, prea conservatori

Problema nu este numai la scoala. Copiii nu primesc de acasa educatia sexuala de care au atata nevoie. Multi dintre ei, cand sunt intrebati, devin recalcitranti si amana momentul oportun pentru a le raspunde la curiozitatile copiilor. Micutii lor afla oricum tot ce au nevoie din alta parte, de multe ori din gasca de prieteni, colegi sau de pe internet. Informatia poate sa fie insa incorecta. Psihologii spun insa ca, odata ce curiozitatea copilului este satisfacuta, el nu mai prezinta atata interes sa isi inceapa viata sexuala.

Potrivit Adrianei Dodea, copiii care au primit raspunsurile de la parinti nu sunt atat de curiosi sa-si inceapa viata sexuala mult prea devreme. In schimb, cei cu care nu s-a discutat si cei cu parinti reticenti care au considerat acest subiect tabu in casa, si-au inceput viata sexuala mult mai devreme. Este vorba in special despre baieti.

La adolescenti intervin totodata si infectiile cu transmitere sexuala. in urma cu aproximativ zece ani erau doar cateva boli importante cu transmitere sexuala, dar astazi numarul lor a ajuns la ordinul zecilor.

Boli cu transmitere sexuala

– Infectiile cu transmitere sexuala, cum se numesc mai nou, ori boli venerice, sunt infectii transmise prin contact sexual – normal, oral sau anal – dar care pot fi transmise si pe alte cai, cum ar fi contactul cu zona infectata sau contactul cu obiectul infectat. ITS-urile sunt clasificate in doua mari categorii: cele majore si cele minore. Multe dintre aceste boli pot fi prevenite prin metodele contraceptive.

– Boli cu transmitere sexuala majore: sifilisul, HIV, gonoreea sau blenoragia, sancrul moale, granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinala.

– Boli cu transmitere sexuala minore: uretritele negonococice – candida, tricomonaza urogenitala, candidozele urogenitale, herpesul genital, vegetatiile veneriene, molluscum contagiosum, scabia, pediculoza, unele forme de hepatita virala.

Exit mobile version