Opinia Timisoarei

Doar cateva piste pentru peste 13.000 de biciclisti in Timisoara. ‘Mica Viena’ are 70 km de piste, in timp ce adevarata Viena are 1.200

Biciclistii timisoreni supravietuiesc asa cum pot printre miile de soferi care cred ca ei fac legea in trafic, dar si printre pietonii care cred ca trotuarul le apartine in totalitate, chiar daca pe alocuri este marcat cu piste de biciclete.

Miscarea pe doua roti a prins un avant extraordinar in ultimii patru ani la Timisoara. Cunoscuti medici, oameni de afaceri, dar si oameni simpli au inceput sa renunte la a se mai deplasa cu masina si si-au cumparat mijloace de transport pe doua roti, mai practice si mai ieftine.

Biciclistii nu sunt insa o comunitate respectata in capitala Banatului si dau de probleme la tot coltul: piste putine, intrerupte de stalpi sau copaci, pline de gropi sau de pietoni care merg pe trasee. In plus, spre deosebire de alte orase europene, in Timisoara nu exista nici macar 100 de kilometri de piste de biciclete, iar Primaria nu are un om care sa se ocupe de problemele pasionatilor de miscarea pe doua roti. Tot este bine, spun cei din comunitatea biciclistilor, deoarece in urma cu patru ani nu existau nici macar cinci kilometri de trasee. In paginile 2-3 analizam problemele biciclistilor.

Primaria Timisoara nu a reusit sa dea continuitate traseelor de biciclete din Timisoara, iar participantilor la trafic nu prea le pasa de biciclisti

Peste 13.000 de biciclisti s-au numarat in Timisoara in ultimii patru ani. Este un numar neoficial, insa pasionatii miscarii pe doua roti sunt mult mai multi. Infrastructura la acest capitol lasa de dorit, iar reprezentantii Primariei Timisoara nu prea au dat din coate ca sa-i ajute pe biciclisti. La inceput, in 2008, cand a debutat campania Verde pentru Biciclete, cei din Primarie au refuzat sa-i bage in seama pana cand nu se aduna 30.000.

Cu chiu, cu vai, au trantit in ”Mica Viena”, asa cum le place sa numeasca Timisoara, 70 de kilometri de piste de biciclete. Adevarata Viena, capitala Austriei, ne da insa lectii la acest capitol. Are 1.200 de kilometri de trasee de pedalat. In Viena se lucreaza la pistele pentru biciclisti inca din 1986, atunci cand a fost deschisa prima strada dedicata exclusiv ciclistilor. Timisoara nu are asa ceva, dar s-a inceput amenajarea pistelor pentru biciclete abia in anii 2000.

Pe de alta parte, de aproape 30 de ani, Viena a dezvoltat o infrastructura complexa pentru iubitorii pedalarii. Pe langa sistemul de inchiriere a acestor mijloace ecologice de transport, rutele sunt folosite de municipalitate pentru a promova turismul in oras, dar si principalele obiective din capitala Austriei, care pot fi lesne urmarite de pe doua roti.

”In Viena sunt aproximativ 1.200 de kilometri de rute cicliste marcate. Este distanta aproximativa dintre Viena si Roma. in acest an au fost realizati alti 25 de kilometri de piste pentru biciclete si in fiecare an sunt realizate noi rute cicliste“, a spus, pentru www.opiniatimisoarei.ro, Martin Blum, responsabilul cu acest domeniu in capitala Austriei.

El a adugat ca in Viena au fost facute, pana anul trecut, opt numarari ale biciclistilor. In 2011, la ultimul recensamant al acestora, numarul lor crescuse cu 20% fata de precedenta numaratoare. Astfel, in 2011, in capitala Austriei existau un milion de biciclete.

”Aproximativ 250.000 de persoane folosesc bicicleta cel putin o data pe saptamana“, a adaugat Martin Blum. Adica unul din patru persoane pedaleaza cel putin o data pe saptamana. La o populatie de 2.4 milioane de locuitori, inseamna ca unul din doi vienezi are bicicleta, iar unul din zece foloseste acest mijloc de transport saptamanal. La Timisoara nu exista recensamant. Singura numaratoare este cea facuta de Verde pentru Biciclete, care precizeaza ca au impartit peste 13.000 de numere.

Timisoara nu are infrastructura pentru pedalat

Problema biciclistilor din Timisoara nu a fost tratata intr-un mod aparte de vreun angajat al Primariei Timisoara, cel putin pana acum. Reprezentantii biciclistilor au comunicat cel mai des cu fostul viceprimar Adrian Orza sau cu seful Directiei Tehnice, Culita Chis.

Potrivit viceprimarului Dan Diaconu, in Timisoara s-au marcat doar 70 de kilometri de trasee, adica 36 de piste. ”Avem 70 de kilometri. Toate renovarile si reabilitarile care se fac la strazi sunt prevazute cu piste de biciclete. Nu se mai reabiliteaza nicio strada fara sa se amenajeze trasee pentru biciclisti. Se mai poate lucra mult pentru infrastructura, nu pot sa spun ca exista o conceptie unitara a pistelor de biciclete bazata pe un studiu clar”, ne-a declarat actualul viceprimar.

Cea mai lunga zona cu astfel de piste si cea mai pitoreasca va fi amenajata pe malurile Begai, a caror reabilitare ar trebui sa inceapa in curand. Conform proiectului, acolo vor fi trasati 19.080 de metri patrati pentru traseele de biciclete. Totodata, se vor face si noua statii pentru inchirierea mijloacelor de transport pe doua roti.

Cum vad reprezentantii Primariei Timisoara problemele biciclistilor!

Probleme de care biciclistii se lovesc zi de zi nu sunt atat de importante pentru Primaria Timisoara. Pe platforma Youtube sunt o sumedenie de filmulete postate de biciclisti timisoreni, care pur si simplu se urca in sa si filmeaza neregulile: gropi, damburi, stalpi in mijlocul traseului, copaci in mijlocul traseului, masini parcate pe piste sau chiar oameni care in loc sa mearga pe trotuar, se plimba pe piste.

”Sunt probleme de interconectare, se vede si pe harta, probleme care trebuie rezolvate. Pistele s-au realizat pe infrastructura deja existenta, normal ca in momentul in care sunt lucrari de modernizare se modifica infrastructura si pista de biciclete arata altfel, se face continua, fie pe trotuar, fie pe carosabil”, ne-a declarat Dan Diaconu.

Rastelele, mai mult lipsa

Rastelele de biciclete lipsesc si ele cu desavarsire de la unele institutii publice din Timisoara. La peste 13.000 de biciclisti cati sunt in Timisoara, inregistrati neoficial de cei care se ocupa de campania Verde pentru Biciclete, reprezentantii Primariei se gandesc abia acum sa mai achizitioneze cateva rastele, la Gradina Zoologica, pe strada Marasesti care in curand va deveni pietonala, precum si la Parcul Copiilor.

In ceea ce priveste colaborarea dintre comunitatea biciclistilor si responsabilii din Primaria Timisoara, viceprimarul care se ocupa totodata si de problemele biciclistilor spune ca nu a avut o intalnire cu cineva anume, ci a rugat cativa pasionati ai mersului pe doua roti sa ii semnaleze principalele probleme. ”Eu, personal, folosesc bicicleta destul de rar si, ca atare, sunt lucruri de bun simt pe care le pot observa, dar sunt lucruri pe care le poti observa doar stand pe saua bicicletei. Stiu ca nu exista treceri la borduri si ca sunt multe probleme, dar sunt probleme care pot fi rezolvate”, a completat Diaconu.

Cat despre comportamentul pietonilor care merg pe pistele de biciclete, in loc sa mearga pe trotuarul destinat lor, acolo unde sunt piste, Diaconu spune ca, odata ce aceste piste vor fi pe majoritatea strazilor din oras, timisorenii se vor invata sa-i respecte pe biciclisti. Nici rastele pentru mijloacele de transport pe doua roti nu prea exista in Timisoara.

Daca reprezentantii unor institutii publice au amplasat unul sau doua rastele pentru biciclete, altii nu au catadicsit sa le ofere biciclistilor locuri de parcare. La Primaria Timisoara exista doua, iar la Palatul Administrativ, unde functioneaza Prefectura si Consiliul Judetean, biciclistii trebuie sa dea un ocol cladirii ca sa le gaseasca, acestea fiind amplasate langa o intrare laturalnica a Palatului. Chiar daca este ascuns, macar exista, ceea ce nu se poate spune, de exemplu, despre Directia Generala a Finantelor Publice Timis, care nu s-a gandit deloc la cei care vin pe doua roti in aceasta institutie. Cu toate acestea, la Palatul Postei, rastelul pentru biciclete este amplasat chiar la intrarea din fata a cladirii.

Pe langa proiectul de amenajare a traseelor pe malurilor Begai, in Timisoara, mai exista un proiect indraznet de marcare a pistelor de biciclete pana la Serbia. Responsabilii de la Consiliul Judetean Timis au finalizat studiul de fezabilitate pentru construirea unei piste ce va lega Romania de Serbia, proiect in valoare de aproape 48.000 de euro, din care circa 43.000 de la Uniunea Europeana. Vorbim despre o pista de 37 de kilometri, ce va incepe din zona Podului Modos, va trece prin Utvin, pe langa ecluza de la Sanmihaiu Roman, prin Otelec si va continua pana la granita cu Serbia, oprindu-se in Novi Becej. De asemenea, in Timisoara, pana la finele acestui an sau inceputul anului viitor, se vor mai face inca 12 kilometri de piste, iar in anii urmatori se doreste marcarea unui traseu de biciclete de 7 kilometri pana la Mosnita, precum si reabilitarea principalelor linii de tramvai, a carosabilului si construirea de piste de biciclete pe inca 38 de kilometri. Mai avem de asteptat inca pana atunci, pentru ca toate acestea sunt la stadiul de proiect.

O comunitate de biciclisti

Comunitatea biciclistilor din Timisoara s-a format sub lupa campaniei Verde pentru Biciclete, in anul 2008. La inceput s-au numarat 500 de biciclisti, dar acum exista peste 13.000 care participa la evenimentele VpB.

”Biciclistii au drepturi, au nevoie de infrastructura, pentru ca numarul lor creste vizibil de la an la an. Am impartit 13.000 de numere de biciclete, s-a creat o comunitate in Timisoara. Noi ne-am implicat foarte mult, pentru ca intreaga campanie a inceput dintr-o pasiune. Am facut diverse evenimente, le-am prezentat masurile de siguranta in trafic, am mers in licee impreuna cu Politia Rutiera, am organizat «Descopera Timisoara pe doua roti», am facut nenumarate pedalari”, ne-a spus Romina Faur, coordonator VpB.

Problemele cele mai mari, pe langa infrastructura, sunt hotii de biciclete. Se fura cel mai mult din scarile blocurilor. Un hot de 19 ani a recunoscut in anii trecuti ca a furat nici mai mult nici mai putin de 16 biciclete. Chiar daca nu le lua intregi, pentru ca nu putea sa taie lanturile cu care erau legate, le lua fara o roata sau fara cadru. Exista si acum resturi de biciclete legate de diversi stalpi prin oras. Potrivit reprezentantilor Inspectoratului Judetean de Politie Timis, de la inceputul anului si pana acum, 200 de timisoreni au reclamat furturi de biciclete. Oamenii legii spun ca 52 au fost gasite si inapoiate proprietarilor, iar 12 suspecti au fost prinsi. Doar trei dintre ei au fost retinuti, iar magistratii au decis cercetarea lor in stare de libertate. Politistii atrag atentia ca bicicletele nu trebuie lasate in scarile imobilelor, mai ales nelegate.

Centre de inchiriat biciclete

Reprezentantii Primariei Timisoara nu au vrut sa apeleze la timisorenii de la Verde pentru Biciclete pentru crearea unor centre de inchiriat biciclete, dar au semnat un parteneriat cu o firma din Bucuresti. Interesul timisorenilor este deosebit de mare. Abia anul acesta au fost amenajate doua centre de ”I’Velo”: unul in Parcul Justitiei, langa Primarie, iar altul langa Parcarea subterana de la Finante.

Reprezentantii acestora spun ca exista zile in care cele 150 de biciclete puse la dispozitie nu sunt suficiente. Incepand din luna aprilie si pana in prezent, 6.500 de timisoreni au inchiriat biciclete. ”Centrul din Timisoara a fost deschis in luna aprilie si de atunci am avut aproximativ 6.500 de inchirieri. in medie, pe zi, se inchiriaza 50 de biciclete, cu mentiunea ca zilele de weekend aduc de obicei mai multi utilizatori”, ne-a declarat Luiza Barburiceanu, reprezentantul centrelor de inchiriere.

Fabrica din Deva produce 1.200 de biciclete pe zi

Cel mai mare producator de biciclete din Romania, o companie chinezo-germana, a investit aproape 20 de milioane de euro. Anual, pe poarta fabricii ies peste 450.000 de biciclete, dintre care 70 la suta se vand in Occident, cu predilectie in Germania. Capacitatea maxima a fabricii situata la iesirea din Deva este de circa 30.000 de unitati pe luna, in conditiile in care zilnic se asambleaza 1.200 de biciclete. Procesul de asamblare a unei biciclete dureaza 45 de minute.

„Criza economica si-a pus amprenta si asupra vanzarilor de biciclete din Romania, compania noastra inregistrand, in ultimii ani, o scadere a productiei cu 25 la suta”, spune Nicoleta Vatamanu, manager trading la aceasta fabrica.

Exit mobile version