Moneda euro a trecut din nou pragul psihologic, ajungând, marți, la 5,0378 lei, potrivit cursului oficial publicat de BNR.
În premieră, Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,03 lei pentru un euro. Site-ul BNR nu este disponibil în acest moment, cel mai probabil, din cauza fluxului mare de accesări.
Este important de precizat că deprecierea în sine nu este una mare. Problema este că acest prag psihologic de 5 lei/euro nu a fost depășit nici când România a fost în recesiune, în 2020, pe fondul pandemiei de Covid. Pragul a fost, de atâția ani, respectat, aproape indiferent de cursul economiei.
Un curs mai mare afectează în mod direct serviciile și produsele de import sau exprimate în euro, cum ar fi abonamentele la telefonie mobilă, accizele aplicate de stat pe unele produse, piața auto, piața imobiliară dar și mâncarea, de zi cu zi, România fiind dependentă de importuri.
Banca Naţională a României (BNR) a atras lichiditatea din piaţă după ce intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ, ceea ce a condus la creşterea dobânzilor, a declarat marţi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu.
„În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări a trebuit atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile au crescut. BNR va căuta un optim pentru această situaţie„, a explicat Dan Suciu.
Întrebat, marţi, de News.ro, despre informaţia publicată pe pagina lui Iancu Guda, potrivit căreia în „numai 36 de ore”, BNR a aruncat în primele două zile după anunţul rezultatelor alegerilor prezidenţiale „3 miliarde de euro ca să ţină leul stabil”, Dan Suciu spune că nu confirmă acest lucru, dar că poate spune că „într-adevăr” este „o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă” şi, în consecinţă, „dobânzile au crescut la ROBOR”.
„Nu confirm, eu nu pot să comentez în termenii aceştia, însă vă pot spune altfel. Vă pot spune că, într-adevăr, e o presiune pe piaţa valutară, care a dus la o încercare de a atrage lichiditatea din piaţă şi, în consecinţă, dacă vă uitaţi şi astăzi, dobânzile au crescut la ROBOR. Şi încercăm să găsim o cale de echilibru, un optim pentru această situaţie”, a declarat Dan Suciu pentru News.ro.
Situația României, după cum au explicat experții, este una deosebit de periculoasă pe ambele planuri: economic și politic. Politic, România este acum în situația în care trei dintre cei mai importanți patru oameni din stat sunt interimari pe funcții (președintele republicii, președintele Senatului și premierul) și în turul II al alegerilor s-a calificat triumfal George Simion, cu peste 40% dintre voturile exprimate, candidat care se prezintă și este considerat izolaționist, critic vehement al UE (de care România depinde) și cu politici publice anunțate care sunt vagi, fără soluții efective.
În același timp România a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de peste 9,3% din PIB, mai mare decât cel din pandemie, când economia a fost în recesiune, pe fondul exploziei cheltuielilor sociale în an electoral de către Guvernul Ciolacu I. Mai mult, în primele trei luni ale acestui an Finanțele au încasat TVA mai puțin decât în perioada similară a anului trecut, semn fie că evaziunea a crescut, fie că a încetinit consumul, ceea ce poate indica o recesiune economică.