Opinia Timisoarei

Descoperirile arheologice din centrul istoric al Timisoarei, la vedere. Primaria cauta fonduri sa puna in valoare vestigiile din Cetate

TIMISOARA. Baile turcesti din Piata Libertatii vor putea fi admirate de trecatori la un alt… nivel. Arheologii sustin ca pentru a putea fi scoase in evidenta, s-a decis coborararea nivelului Pietei Libertatii cu o treapta, pe o anumita portiune. Nici nu se mai pune problema ca vestigiile sa fie acoperite de sticla, sustin reprezentantii primariei, care abia acum incearca sa faca rost de fonduri pentru a pune in valoarea toate vestigiile descoperite de arheologi. Asta dupa ce au prezentat deja solutiile de scoatere in evidenta.

„Se incearca, din partea primariei, vom vedea daca exista si sorti de izbanda, ca in cadrul aceluiasi proiect de reabilitare a centrului istoric, sa obtinem unele sume legate de punerea in valoare vestigiilor arheologice descoperite, de conservarea lor samd. Este o procedura care, din ceea ce am inteles eu, s-a aplicat la Alba Iulia si speram sa putem sa o aplicam si noi. Economiile facute de noi se contorizeaza la nivelul intregii axe din cadrul Programului Operational Regional, referitoare la Polul de crestere, iar din economiile realizate e posibil sa fie finantate proiectele de pe lista de rezerva. Sigur, in cadrul Polului de crestere exista, in continuare, fonduri care sunt disponibile odata cu economiile facute din licitatiile de executie”, ne-a explicat viceprimarul Dan Diaconu, care a tinut sa precizeze ca prima sursa ar fi fondurile europene. In caz contrar, am putea folosi bani din bugetul local.

Potrivit sefei Directiei de Dezvoltare din cadrul Primariei Timisoara, Aurelia Junie, manager pe proiectul de reabilitare a zonei istorice, sperante exista sa obtinem fonduri suplimentare de la UE pentru punerea in valoare a vestigiilor. Oricum, ne-ar trebui mai bine de 1 milion de euro pentru punerea in evidenta a acestora.

„Intra in sarcina noastra punerea in valoare a descoperirilor si cautam solutii pentru obtinerea de fonduri suplimentare. Acum lucram ca sa vedem cum facem, nu avem o estimare exacta, dar este vorba despre peste 5 milioane de lei. Cautam solutii si din alte resurse, nu neaparat din bugetul local. Avem precedent cu Alba Iulia si incercam sa ne folosim de el”, ne-a declarat Aurelia Junie.

Baile turcesti din zona Pietei Libertatii, „desenate” din piatra cubica

Pavajul din Piata Libertatii va fi coborat cu o treapta pe o distanta de 400 de metri patrati, in jurul bailor turcesti, sustine Junie, care precizeaza ca s-a renuntat la ideea de a acoperi cu sticla zidurile fostelor bai turcesti, pentru ca nu este o solutie foarte buna.

Potrivit arheologului care s-a ocupat de sapaturile din Piata Libertatii, doar o parte din bai vor fi puse in valoare. Pe strazile din zona, unde se intind baile turcesti in subteran, acestea vor fi desenate din piatra cubica de alta culoare si vor fi puse panouri cu explicatii, pentru ca trecatorii sa stie peste ce trec.

„Exista mai multe solutii, noi am fi preferat sa le acoperim cu sticla, era varianta cea mai buna, care conserva cel mai bine. Solutia pe care a avizat-o primaria a fost sa lase terenul mai jos, nivelul pietei, pentru ca zidurile sa fie iesite in elevatie. Se coboara cumva cu o treapta nivelul pietei, iar aceste ziduri sa fie la suprafata, sa poata fi vizibile cu ochiul liber, eventual imprejmuite cu un gard. Deficienta ar fi ca ploile, intemperiile, ar mai distruge din monument. El ar trebui impregnat cu o anumita solutie speciala. O alta varianta, cea mai proasta, ar fi sa se astupe tot si sa se faca cu piatra cubica formele zidurilor. Cladirea in sine a fost mult mai mare, noi doar o parte vom pune in evidenta, pentru ca ea merge pana pe Praporgescu, pe Lucian Blaga, dar nu putem lasa, va trebui pe acolo sa treaca salvarile, pompierii. Urmele zidurilor vor fi desenate din piatra cubica de alte culoare, vor fi puse niste panouri care sa explice, pe Lucian Blaga si pe Praporgescu”, ne-a explicat arheologul Dorel Micle.

Asadar, doar pe acea portiune din Piata Libertatii raman descoperite, in rest baile turcesti fiind desenate din… pavaj. Cel putin asa cer arheologii. Micle sustine ca ar prefera ca vestigiile sa fie acoperite cu sticla, dar ultimul cuvant il au specialistii din Comisia de monumente.

„Avizul Comisiei de arheologie este lasarea nivelului pietei mai jos, urmeaza avizul Comisiei de monumente, ei decid”, ne-a mai spus Micle.

Ce se intampla in Piata Sf. Gheorghe?

Arheologii si-au terminat treaba si in Piata Sf. Gheorghe si asteapta acum dupa bani pentru a putea expune descoperirile.

„Santierul e gata demult, s-a decis ce va fi pus in valoare. Ceea ce trebuie facut acum este un proiect de restaurare-conservare, care trebuie sa fie aprobat de Comisia monumentelor. Primaria trebuie sa dea banii pentru restaurare si conservare. Proiectul este unul bun, trebuie sa fie detaliate toate etapele concrete de realizare, incepand de la restaurarea si conversarea pietrei din zidul Geamiei si terminand cu ce mai trebuie adaugat la ziduri, pentru ca sunt destul de degradate. Zidul Geamiei evident ca s-a degradat, atrag atentia de vreo doua luni. Sa vedem cat de repede se misca primaria cu alocarea fondurilor”, ne-a explicat arheologul care s-a ocupat de sapaturile din Sf. Gheorghe, Florin Drasovean.

Specialistii au propus sa fie puse toate vestigiile scoase la iveala din Piata Sf. Gheorghe. Ar urma sa fie desfacute caramida cu caramida, tratate, iar apoi repuse la loc. Arhitectul Radu Mihailescu este cel care a facut si proiectul initial de reabilitare a pietei, iar acum a introdus si vestigiile in peisaj.

„Ce am propus noi este sa se puna in valoare Zidurile Geamiei si Fundatia Minaretului, pe de o parte, zidurile de sec XVI si cele ale fundatiei bisericii iezuite, care sunt inca acolo, pe de alta parte. Nu exista absolut nimic facut din punct de vedre al pasilor, ca de aceea este nevoie de bani, pentru ca tot ceea ce inseamna conservarea si restaurarea zidurilor, sa fie facute, nu numai in Sf. Gheorghe, dar si in Libertatii si in alte zone”, ne-a mai spus Drasovean.

Cat despre descoperirile arheologice de pe celelalte strazi din zona Cetate, cercetarile nu sunt inca gata. In Piata Unirii termenul desemnat cercetarilor arheologice a fost prelungit si inca se lucreaza.

CITESTE SI:

E oficial: Baile turcesti gasite dupa sapaturile din Piata Libertatii vor fi lasate descoperite. Cum vor arata? FOTO!

FOTO! Cum va arata Piata Sf. Gheorghe dupa amenajare: Zidurile moscheii, lasate la vedere sa fie admirate de turisti, in amfiteatru

***

Lucrarile de reabilitare a centrului istoric din Timisoara au inceput la sfarsitul lunii octombrie 2013 si sunt realizate de firma Romprest, care face lucrari de arhitectura, rutiere, de alimentare cu apa si canalizare, retele de alimentare cu energie electrica, instalatii electrice pentru iluminatul public si telecomunicatii.

Va reamintim, lucrarile de reabilitare din cartierul Cetate reprezinta un proiect mai vechi al Timisoarei initiat de administratia Ciuhandu, care a pus piatra de temelie in primavara anului 2012. Acestea se executa treptat, cu aproape 15 milioane de euro, 80% din bani venind de la UE, ca fonduri nerambursabile.

Ar trebui sa fie complet refacute 10 strazi in zona Unirii: Sergent Constantin Musat, Vasile Alecsandri – pe tronsonul Piata Unirii si Libertatii, Lucian Blaga – pe tronsonul Piata Unirii si Piata Huniade, Florimund Mercy, Franceso Griselini, Fara Nume 2, Radu Negru, Eugeniu de Savoya, General Praporgescu si Enrico Carusso.

In plus, vor fi schimbate aproape in intregime pietele Sfantul Gheorghe, Libertatii si Tarcului, exceptie facand Piata Unirii, care va ramane la fel. Se fac insa si aici sapaturi, pentru inlocuirea retelelor subterane, dar si pentru inlocuirea pavajului, pavaj care se va pune din cladire in cladire, deci vor disparea trotuarele. Totodata, proiectul prevede schimbarea mobilierului urban din zona, iar subsolurile cladirilor istorice ar urma sa fie transformate in spatii comerciale.

CITESTE SI: Unda verde la pavarea viitoarelor strazi pietonale din centrul istoric al Timisoarei. E nevoie de reproiectare dupa descoperirile arheologice

Exit mobile version