Presedintele Consiliului Judetean Timis, Constantin Ostaficiuc, vorbeste despre investitiile facute in Timis, despre centura ocolitoare de Sud a Timisoarei si despre alte proiecte importante al CJT.
Cati kilometri de drum a realizat Consiliul Judetean Timis in ultimii ani?
In jur de 100 de kilometri. Continuam programul pe care l-am inceput in ultimii ani. In ultimii trei ani am asfaltat 400 de kilometri de drum. Eu cred ca se si vede in judet. Sigur, mai avem de lucru, este evident. Pe de alta parte, trebuie sa spun s-a uitat, de fapt, ca in ultimii ani, Guvernul PDL a finalizat Timisoara – Lugoj, centura de ocolire a Timisoarei, centura de ocolire a Buziasului, a finalizat autostrada Timisoara- Arad, se lucreaza pe autostrada Timisoara-Lugoj, sunt practic niste investitii pe care in timpul celorlalte guverne le doream, le visam, dar nimeni nu era interesat sa le faca. Iar in plus, eu am ramas surprins vizavi de anumite situatii chiar halucinante. Primari din opozitie au fugit repede pe investitiile guvernului si ale CJT, sa taie o multime de panglici, sa inaugureze fel de fel de investitii la care nu au avut participarea, nici macar ca spectatori.
Va referiti la judetul Timis?
La Timis ma refer, clar. Va dau si un exemplu foarte clar. La Lugoj de exemplu, pasajul peste calea ferata s-a inaugurat de trei ori. Toata lumea taia panglici la intervale relativ scurte intre ele. Acest pasaj a fost facut de guvernul PDL.
Ce ne puteti spune despre Centura ocolitoare de Sud a Timisoarei?
Initial ne doream o parte din centura, sa scoatem traficul greu din oras. Cat de cat s-a finalizat aceasta centura tot in timpul guvernarii PDL. Tot in guvernarea PDL s-a facut studiu de fezabilitate si s-au obtinut prin acord guvernamental, indicatorii tehnici pentru centura de sud. Dupa ce s-a facut tot in guvernarea PDL acest lucru, am vazut colegi din opozitie care au intrebat de ce nu sunt bani sa se faca imediat aceasta lucrare. Foarte interesant, cand au fost la guvernare nici macar nu si-au pus problema sa faca o astfel de centura. Si eu imi doresc aceasta centura. Cred ca inelul Timisoarei este absolut obligatoriu in urmatorii ani.
Dar aveti si alte proiecte mari la Consiliul Judetean…
Noi avem proiecte mari la CJT. in acesti ani am avut investitii mari in infrastructura, am facut drumuri, poduri, podete, eu zic ca se vede acest lucru. Apoi avem Masterplanul de apa si canal in cadrul caruia s-au facut licitatiile pentru statiile de epurare in tot judetul, discutam de 118 milioane de bani de la Comunitatea Europeana, in marea lor majoritate. Sigur, cand vorbim de proiecte, sursa principala e, evident, banii europeni. Noi am finalizat si mi-e drag sa spun, Bastionul. E un proiect frumos, chiar daca au existat discutii diverse. Apoi mai sunt alte proiecte frumoase, dupa Pasti inauguram Muzeul Traian Vuia pe care l-am realizat acolo, in localitatea Traian Vuia.
In zona culturala ce proiecte sunt?
In zona de cultura incercam sa reinnodam anumite traditii, sa nu uitam de aceasta actiune a noastra denumita Lada cu zestre, acest festival care reimprospateaza dorinta fiecaruia de a-si arata traditiile. Tot in zona culturala avem Castelul Huniade la care, sigur, lucrarile trebuie sa inceapa in acest an. La Muzeul Satului se continua investitiile, plus ca este acel concept nou cu familia care sa traiasca traditional si care vor fi gazde pentru gosti.
CJT avea in plan construirea unei maternitati si alte investitii in sanatate. Ce ne puteti spune despre aceasta?
Pentru urmatorii ani, sanatatea trebuie sa fie prioritatea numarul unu pentru ca avem nevoie de modernizarea Spitalului Judetean, avem nevoie de un spital de oncologie, un spital regional, avem nevoie de o noua maternitate.
In ce mod sustine CJT sportul? Aveti un proiect indraznet pentru stadion.
Sportul poate fi o discutie obligatorie. Aici sunt doua aspecte. Primul este legat de infrastructura sportiva, iar al doilea de sustinerea sportului. Intentia noastra e de a face o sala de sport cu 10.000 de locuri in care sa avem posibilitatea de a avea si alte evenimente si stadionul, evident. Mi s-a pus intrebarea de unde sursa de finantare. Sunt mai multe surse de finantare, dar eu as agrea parteneriatul public privat. Deci intregul complex trebuie vazut ca o afacere.