Opinia Timisoarei

Clasa politica ne arata cu degetul pentru pensii nesimtite si a transformat judecatorul intr-o paiata pentru a-i da alegatorului paine si circ. Mesajele dure ale presedintelui Tribunalului Timis

TIMISOARA. Mesaje pline de revolta ale presedintelui Tribunalului Timis, Adriana Stoicescu. Judecatoarea, cunoscuta pentru asprimea vorbelor, dar si pentru felul in care intelege sa puna degetul pe rana, face trimitere la imaginea creata magistratilor de catre clasa politica, ce se foloseste de orice mijloc pentru a-si asigura puterea si influenta, indiferent de culoare.

CITESTE SI: Buget record la Timisoara in 2020. Cei mai multi bani merg la infrastructura si transporturi, cultura, spitale si scoli, dar sunt prevazute si custi pentru lei si tigri la Zoo, catarg in Piata Libertatii, Tunelul Luminii, o nava turistica si nelipsitul studiu pentru metrou

Presedintele Tribunalului Timis spune ca in acest fel indepententa Justitiei tinde sa devina doar o poveste de adormit copiii si face apel la colegii sai sa ia atitudine.

Trăitori de veacuri în minciună, am ajuns să credem că asta e calea.

Nu mă va putea convinge nimeni că cele trei călătorii dus-întors decontate de stat îmi consolidează independenţa şi îmi asigură imparţialitatea.

Nu mă va putea convinge nimeni că decontarea algocalminului este vitală pentru sănătatea sistemului judiciar, cât timp avem colegi care se îmbolnăvesc de cancer şi mor uitaţi de toată lumea.

Nu mă va putea convinge nimeni că 15 procurori cu vechime de 20 de ani, numiţi de plenul CSM, îmi subminează autoritatea, dar un procuror numit politic, care poate ridica o întreagă arhivă a unei instanţe, dacă aşa consideră el, nu afectează independenţa justiţiei.
Ce îi va opri să ne ridice şi pe noi?

Nu mă va putea convinge nimeni că existența SIIJ este o jignire la adresa procurorilor și judecătorilor cinstiți din țara asta, dar miile de magistraţi interceptaţi, urmăriţi şi vânaţi nu constituie decât o blândă şi părintească mângâiere pe creştet.

Nu mă va putea convinge nimeni că în anul de graţie, după calendarul dăncilian, douăzeci douăzeci, nu se pot găsi persoane tinere şi competente, neatinse de morbul stalinisto securist, care să ocupe funcţii de conducere în ministere, comitete şi comiţii.

Avem, se pare, nevoie de personalităţi resuscitate care să ne readucă lumina anilor 2000, când judecătorii erau tot inamicul public nr.1, când era timp pentru verificarea declaraţiilor de interese pentru a vedea câţi magistraţi sunt înscrişi în asociaţiile profesionale, devenite azi de nefrecventat pentru politicianul de rit nou.
Când politicul ne arăta cu degetul pentru salariile nesimţite, precum azi pentru pensii.
Cu graţie, suntem ameninţaţi cu excluderea din magistratură, dacă îndrăznim să spunem adevărul.
Cu graţie, sunt aruncate în spaţiul public minciuni grosolane, cu cifre ameţitoare, uitând onorabilii foşti (deveniţi între timp politicieni, după ce ani de zile ne-au ţinut lecţii de deontologie), de sumele pe care ei înşişi le-au încasat, în urmă cu foarte puţini ani, tot în baza unor sentinţe.

Independenţa justiţiei este pe cale să devină o poveste frumoasă, de adormit copii, cu numiri făcute tot de un politician cu teme de casă precise, în dispreţul total al avizelor CSM, cu un scop clar, menţinerea dosarului penal ca instrument politic şi de cuminţire a judecătorilor.

O clasă politică avidă de putere, influenţă şi bani, indiferent de care parte a eșichierului se plasează, a transformat judecătorul într-o paiaţă, bună de aruncat în arenă, pentru a-i da alegătorului satisfacţia supremă: pâine şi circ.

Da, ştiu, mă veţi lapida în piaţa publică pentru ce spun.
Dar nu vă aşteptaţi să fim respectaţi cât timp ne complăcem în minciună şi ipocrizie.
Din momentul în care am coborât în cetate şi ne-am amestecat printre politicieni, am început să vorbim ca ei şi să ne comportam ca ei, ne-am pierdut credibilitatea.
Ne refugiem sub mantia CSM pentru a ne apăra o reputaţie pe care tot noi am făcut-o ferfeniţă, acceptând să ascundem mizeria sub preş, tolerând abuzurile şi încălcările drepturilor fundamentale, apărându-i pe cei care, din rândul nostru fiind, încalcă legea.

Politicul se apropie cu paşi repezi de distrugerea definitivă a independenţei puterii judecătoreşti.
E momentul să uităm de ce ne desparte şi să căutăm ce ne defineşte sau ar trebui să ne definească pe toţi, procurori şi judecători deopotrivă:
Nevoia de adevăr şi dreptate„, a scris pe pagina sa de Facebook, Adriana Stoicescu.

Exit mobile version