Cladirea din Timisoara care miroase a cocos. A fost restaurata cu nuci exotice si nisip de cuart, in premiera in Romania

TMISOARA. Au pus mana de la mana si au adunat banutii necesari restaurarii fatadei uneia dintre cele mai reprezentative cladiri pentru Timisoara: Casa Cuza. Iar surprizele nu au incetat sa apara.

CITESTE SI: Palatele din Timisoara, zestrea fabuloasa a orasului lasata de mesteri iscusiti din imperiu, inspirati de simboluri ale Europei. Care e cel mai frumos 

Arhitectii si constructorii au decis sa renoveze imobilul din Timisoara in care domnitorul Alexandru Ioan Cuza a poposit in drumul sau spre exil. Si au folosit metode inovative, nemaintalnite in tara noastra.

Am luat aceasta lucrare de la stadiul la care era deja montata schela pe cladire. Am incercat sa pastram din substanta istorica a cladirii si am folosit metode in premiera pentru Romania. Am folosit un sistem de curatare moale, prin microsablare”, a declarat Sebastian Susaru, cel care a asigurat consultanta tehnica a acestei lucrari.

Practic, prin noua metoda au fost folosite materiale mai putin obisnuite in constructii: praf din coaja de nuca de cocos, bicarbonat de sodiu si nisip de cuart.

La cornisa de sus am folosit coji din nuca de cocos pe care le-am macinat fin. La elementele din metal am folosit, pentru restaurare, bicarbonat de sodiu, iar in rest am folosit nisip de cuart. De asemenea, dupa curatare, ornamentele cladirii s-au conservat, iar inainte de asta au fost consolidate. Unele erau pur si simplu ciuruite. Au fost impregnate cu silicat de potasiu, apoi au fost conservate cu o solutie siliconica”, a mai declarat Sebastian Susaru.

Cladirea arata impecabil si tot mai multi trecatori se opresc sa o admire, aceasta desi inca mai este de lucru la acoperis si la turn.

Turnul cladirii face parte din cea de-a doua etapa de restaurare a acoperisului. Acoperisul este din tabla de zinc, iar turnul are solzi din ardezie, o piatra mai pretentioasa care se sparge in fasii. Urmeaza sa analizam si sa stabilim daca ramanem pe varianta ardezie sau facem o schimbare la turn”, a mai spus Susaru.

Proprietarii imobilului cunoscut printre timisoreni drept ”Casa Cuza” s-au mobilizat si au strans suma necesara restaurarii fatadei. Aproximativ 50.000 de euro.

Imobilul este un simbol pentru Timisoara, mai ales ca aici domnitorul roman Alexandru Ioan Cuza, fauritorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, dintre Moldova si tara Romaneasca, a poposit in drumul sau spre exil.

In anul 1752, imobilul apartinea judelui urban Anton Seltmann si in el functionau ospataria si hanul ”La Trompetist”, care erau conduse de un fost trompetist militar.

Tot aici a functionat si statia postalionului care facea legatura cu Viena, Pesta si Szeged.

In 1894, cladirea avea sa fie modernizata si i s-a mai ridicat un etaj, devenind cel mai luxos hotel al Timisoarei din acea vreme.

Se spune ca oaspeti de seama i-au trecut pragul, printre care imparatul Franz Iosef al Austriei, iar tatal poetului Nikolaus Lenau si-ar fi chetuit aici o buna parte din avere.

Domnitorul roman Alexandru Ioan Cuza a oprit ”La Trompetist” in drumul sau spre exil, in 7 si 8 martie 1866 in asteptarea trenului care avea sa-l duca la Viena si mai apoi la Paris. O placuta asezata pe fatada cladirii aminteste de acel moment istoric si in ziua de azi.

Initial in stil baroc, astazi in stil eclectic, imobilul are ferestrele incadrate de pilastri clasicisti, ionici la etajul I si corintici la etajul al II-lea, iar fatada are decoratiuni neobaroce in partea superioara.

In luna aprilie a acestui an proprietarii cladirii din centrul Timisoarei au pornit lucrarile de renovare, iar acum acestea se apropie de sfarsit, fiind facute doar ultimele finisaje de catre constructori.

Cu o mostenire de 14.500 de cladiri istorice, Timisoara este socotit drept orasul cel mai bogat din Romania in imobile ridicate inainte de 1940.

Una cate una, aceste cladiri, majoritatea din centrul orasului, isi schimba infatisarea. Fatadele sunt renovate pe rand, iar in momentul in care schelele sunt date jos, timisorenii, dar si cei care viziteaza acest oras, raman uimiti de frumusetea cladirilor care pana nu demult aratau sterse, invechite si mai ales degradate.

Lucrurile se misca foarte bine in Timisoara, din punct de vedere al restaurarilor imobilelor istorice. Vedem cum schelele se dau jos de pe o cladire si se monteaza pe cladirea vecina. Ca sa va faceti o idee, numai anul acesta, pana in momentul de fata, am eliberat peste 80 de avize, iar anul nu s-a incheiat”, a declarat Sorin Predescu, directorul Directiei de Cultura a judetului Timis.

Toate aceste schimbari au loc in asteptarea momentului cand Timisoara devine Capitala Culturala a Europei, in anul 2021.

Insa nu acesta este singurul motiv pentru care fatadele imobilelor istorice din Timisoara sunt reparate pe banii proprietarilor. Conform unei hotarari de Consiliu Local, incepand din anul 2018 se va aplica supraimpozitarea. Proprietarii acestor imobile vor fi pusi in situatia – in cazul in care nu le repara sau macar sa fi facut demersuri pentru repararea lor – sa plateasca impozite cu pana la 500 la suta mai mari.

Deja politistii locali din Timisoara au trimis avertizari catre mai multe asociatii de proprietari si proprietari de imobile care au refuzat sa se supuna deciziei Consiliului Local, ba chiar agentii au dat si insemnate amenzi si au intocmit 50 de dosare cu propuneri pentru supraimpozitare. Aceste dosare urmeaza sa fie analizate de o comisie din cadrul Primariei Timisoara care va lua o decizie privind plata impozitului pentru anul viitor.

Cu toate ca mai sunt proprietari in imobilele istorice care refuza, de cele mai multe ori din lipsa banilor, sa restaureze claririle in care locuiesc, alte si alte cladiri simbol pentru Timisoara se pregatesc sa isi dezvaluie noua infatisare.

Schelele au fost dat jos de pe ”Casa Cuza” si au fost montate pe un alt imobil reprezentativ pentru oras: Palatul Marschall, cunoscut drept ”Casa cu fluturi”.  Si acesta isi va spune povestea in scurta vreme, odata ce mesterii vor finaliza o noua splendida fatada din zestrea nepretuita a Timisoarei.

CITESTE SI: Bravo. Palatul pe care se avanta fluturii la Timisoara se intoarce la frumusetea de odinioara. Foto 

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. …frumos!

  2. Şi de ce casa nu se cheamă „Trompeter” ? doar ăia l-au omenit nu cei care l-au expluzat. Păi n-ar fi normal ?!

  3. În sfârșit, asistăm la un anumit ritm. Mai e mult până departe, dar fiecare pas (clădire) contează!
    Casa Cuza sună superb! Iar Domnul Unirii merită, pentru că, în doar 6 ani, a făcut mult pentru punerea pe șinele modernității a viitoarei Românii!

  4. Ce bine ar fi ca proprietarii clădirii să agreeze ideea unui colț muzeal în Casa Cuza, cu tematică de epocă! Eventual asociat unui spațiu de deservire (restaurant?). În vestul Europei e o practică des întâlnită!

  5. Din cate citesc, exotica coaja de nuca de cocos a fost folosita in procesul de curatare, sablare, si nu ca material de tencuiala. Ceea ce face ca mirosul de nuca de cocos sa se simta pe durata scurta, in momentul procesului, si nu e unul de lunga durata. Titlul estea oarecum foarte exagertat si menit sa induca in eroare prin limbajul pompos!

  6. Multe „spatii de langa cladiri” ar putea fi numite „cu miros de kaka” (este vorba fructul exotic care se gaseste in comert si nu la ce se gandesc unii cititori „perversi”)