TIMISOARA. Pune la indoiala dorinta arzatoare a municipalitatii de a-i sprijini pe timisorenii proprietari de cladiri istorice sa-si repare fatadele scorojite. Seful Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Timis, Sorin Predescu, a facut mai multe observatii pe marginea programului Primariei Timisoara in INTERVIURILE TIMISOAREI, singura emisiune interactiva LIVE pe Facebook din Timisoara, realizata de opiniatimisoarei.ro si Orasul Timisoara din studiourile televiziunii regionale SUD VEST TV.
Programul de sprijin al Primariei a demarat in 2013 si nici macar un imobil nu a intrat in reabilitare prin aceasta masura pana astazi. Detalii AICI. De atunci insa, reprezentantii primariei ii ameninta, ii amendeaza pe proprietari si le-a impus taxa pe paragina. Ba, mai mult, recent, Nicolae Robu le-a dat si un termen limita pentru repararea cladirilor din Piata Victoriei, Piata Libertatii si Piata Unirii: 31 octombrie 2020.
Sorin Predescu crede ca Primaria are o viziune usor diferita fata de prioritatile orasului.
„Dupa 6 ani jumate de cand sunt la Directia de Cultura, poate prea mult zic unii, eu mi-am pus intrebarea in ce masura Primaria Timisoara vrea sa repare patrimoniul istoric? Raspunsul poate sa-l deduca cine doreste. Eu spun ca, daca ai un program ce nu functioneaza, degeaba aloci bani si la finalul anului ii iei inapoi. De obicei, un program, daca vezi ca nu functioneaza, il modifici in asa fel incat sa functioneze. Daca nu ai interesul sa faci asta, il lasi asa, an de an, plangandu-te ca proprietarii nu fac ceea ce trebuie. In momentul in care tu pretinzi ca vrei sa ii ajuti pe proprietari, dar pui niste bariere care ii fac pe acesti proprietari sa nu poata sa acceseze acele fonduri, in momentul in care un program nu functioneaza ani de zile, ori il inchizi ori vii cu alta filosofie de actiune. Ei (primaria, n.r.) in fiecare an spun ba ca o sa vina acum o cladire si iarasi nu a venit. Si imi pare rau. Plec de la premiza ca Primaria are o viziune usor diferita fata de prioritatile orasului, ceea ce e dreptul ei. Sigur, Consiliul Local si Primarul au fost votati de cetateni, cat timp va fi votat, probabil, ca aceasta viziune e impartasita.
Cateodata pariez si pe indolenta. Ce pot sa spun e ca nu am observat niciodata un interes real pentru patrimoniu. Nu pentru repararea cladirilor, sunt convins ca si Primaria s-ar bucura ca orasul sa fie perfect reparat, dar, daca se poate, fara sa implice propriile fonduri. Dar, doar cu amenintari si doar cu amenzi nu vom reusi sa reparam acest oras. Ne-o arata 100 de alte orase pentru ca, daca tot stim sa dam exemple, hai sa dam exemple despre cum se repara cladirile la Viena, la Praga sau la Paris.
La Viena au avut o continuitate in ce inseamna intretinerea cladirilor. Si cu toate astea Primaria are acest tip de actiuni, de reparatii pe spatii largi. Cine a fost la Viena a remarcat ca s-a schimbat in ultimul timp cromatica cladirilor. Uneori au fost facute pe banii beneficiarilor, cum se intampla si la noi, dar uneori aceste mecanisme bancare chiar functioneaza. In Romania e nevoie de un mecanism ceva mai putin axat pe bancar, ca exista o neincredere in banci si niste dobanzi mari la bancile din Romania, si mers mai degraba pe un tip de colaborare Primarie cu proprietarii de cladiri istorice. Daca ii ameninti toarta ziua, s-ar putea sa nu doreasca colaborarea si, daca colaborarea inseamna doar <voi faceti si noi zicem uite ce frumos e>, iarasi nu mi se pare o metoda buna„, sustine Sorin Predescu.
Seful Directiei de Cultura si Patrimoniu spune ca Taxa pe Paragina e o masura binevenita, dar degeaba e impusa, daca nu este insotita si de o solutie reala pentru proprietari.
„E in regula sa amendezi, dar e bine sa ai o solutie ca omul sa iasa din impas. Degeaba ii dai amenda de 1000 de euro pe an pentru ca nu repara de 100.000 de euro. Nu are proprietarul 100.000 de euro, va plati 1000 de euro pe an. Trebuie sa faci in asa fel incat proprietarul sa poata repara acea cladire, sa aiba niste garantii, o contributie, si asa mai departe.
Cred ca acolo unde exista cladiri individuale se si intampla, vorbim de cladiri unde sunt 156 de proprietari. In primul rand ca nu au timp sa se stranga sa o faca. Si in al doilea rand, se va gasi unul care va actiona in instanta pe toti ceilalti, si se vor opri lucrarile. De aceea e nevoie de investitii publice. Pe de alta parte, valoarea comerciala a unora dintre cladirile publice nu e atata de mare precum se crede. Da, cele la care ne gandim in Piata Operei poate, dar cele din Fabric nu neaparat. Adica sunt si cladiri care ele insele pe piata nu valoreaza atat de mult„, explica seful Directiei de Cultura si Patrimoniu.
La Oradea sunt aproximativ 80 de cladiri monument istoric, in vreme ce la Timisoara Sorin Predescu vorbeste de aproximativ 3500 monument istoric, dintr-o zestre de 14.000 de imobile istorice.
„La Oradea abordarea e extrem de simpla. Acolo unde are Primaria o bucatica de cladire, si cam are, repara cladirea ca proprietar si apoi imparte cu ceilalti proprietari costurile. Unii platesc, altii sunt scutiti, se mai esaloneaza platile. Si asta a fost metoda prin care ei au reparat cladirile unde Primaria Oradea avea ceva proprietate. Pe de alta parte, cand vezi ca primaria incepe sa repare si cand sunt 5 cladiri reparate pe aceeasi strada, la a 6-a deja se simt si proprietarii, dar noi, la Timisoara, avem fronturi intregi de case la care nu s-a intervenit de 100 de ani„, a explicat Sorin Predescu.
Intrebat daca e normal ca cetatenii din celelalte cartiere ale Timisoarei sa plateasca pentru repararea fatadelor celor care locuiesc in centru, Sorin Predescu e transant.
„E normal in aceeasi masura in care oameni care se incalzesc cu gaz platesc pentru subventia COLTERM, in aceeasi masura in care oameni care nu se dau cu patinele trebuie sa suporte patinoarul. Asta e o comunitate. Exista un tip de solidaritate pe care o avem unii fata de altii. Interesul comunitatii nu este sa traiasca mai bine cei din cladire, ci fatadele acelea sa constituie un decor al existentei noastre. Pe mine nu ma intereseaza foarte mult ca cetatean cum traieste el in casa lui de dupa fatada, insa fatada aceea este decorul vietii mele. Nu pot sa spun ca nu ma intereseaza si pentru a avea un oras frumos platesc, nu pentru ca el sa stea in centru. Acum, cine si de ce sta in centru e o discutie complicata. De ce stau unii acum in satele de pe langa Timisoara desi au avut case in centru? Sunt alegeri personale, uneori sunt intamplari personale. E foarte simplu sa discuti cand esti in afara circuitului. Eu de meserie sunt psiholog social. Eu pot sa povestesc destul de multe despre ce inseamna reprezentare si in ce masura reprezentarea sociala este un adevar. Cred ca suntem tributari unei logici libertariene, ‘fiecare sa se descurce’. A venit ea asa dupa Revolutie. Era logic sa existe acest contrabalans la comunitarismul anterior, dar cu adevarat comunitatile nu pot functiona decat prin solidaritate„, a spus Predescu.
Seful Directiei de Cultura si Patrimoniu a judetului Timis, Sorin Predescu, a fost invitatul emisiunii INTERVIURILE TIMISOAREI de joi seara, singura emisiune interactiva transmisa LIVE pe Facebook si pe TV, realizata de Orasul Timisoara si opiniatimisoarei.ro.
INTERVIURILE TIMISOAREI poate fi vizionata pe pagina de Facebook Orasul Timisoara, pe site-ul opiniatimisoarei.ro si pe canalul televiziunii regionale SUD VEST TV in fiecare joi seara de la orele 20.00.