Intrucat legalizarea uniunii consensuale, a concubinajului, ar fi pus sub semnul intrebarii institutia casatoriei, atragand criticile Bisericii, specialistii in Drept care au lucrat la noul Cod Civil au gasit un subterfugiu pentru a conferi un statut legal convietuirii dintre un barbat si o femeie, fara ca acestia sa fie nevoiti sa se prezinte in fata ofiterului de Stare Civila.
Astfel, logodna, prevazuta la art. 266, reprezinta promisiunea reciproca de a incheia casatoria, nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. Cu alte cuvinte, doi parteneri de viata pot locui impreuna dupa ce-si promit unul altuia ca se vor casatori, insa aceasta uniune consensuala poate fi rupta la orice ora, fara ca unul dintre cei doi sa fie constrans sa incheie casatoria. Noutatea absoluta ce apare in cazul acestui mod de convietuire sociala este reprezentata de posibilitatea obligarii partenerului care rupe logodna in mod abuziv, adica decide sa paraseasca locuinta comuna, la plata unor despagubiri, dar si a restituirii darurilor pe care cei doi le-au primit in momentul logodirii.
Mai mult, si partea care l-a obligat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri. Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii. Indiferent de durata concubinajului, prezumtia de comunitate asupra bunurilor se aplica numai bunurilor dobandite de soti in timpul casatoriei, nu si celor dobandite in timpul concubinajului, astfel incat concubinii nu pot fi considerati, in baza legii, proprietari in devalmasie asupra bunurilor achizitionate in timpul convietuirii lor.
Cu alte cuvinte, un imobil cumparat de concubini este coproprietatea acestora, iar cota parte a fiecaruia urmeaza sa fie stabilita de instanta in raport de reala contributie la achizitionare. In concluzie, Romania nu este pregatita sa accepte mental concubinajul, acest model de convietuire fiind considerat impotriva bunelor moravuri. Mai mult, concubinajul nu ofera o serie de drepturi si obligatii, precum obligatia de fidelitate, sprijin reciproc, dreptul de a purta un nume comun. Tocmai de aceea, Legea Concubinajului, proiect de lege propus de reprezentantul romilor, deputatul Nicolae Paun, in anul 2002, a fost ratacit intentionat intr-un sertar al Camerei Deputatilor, nefiind dezbatut niciodata. Potrivit acestui proiect, dupa 10 ani de convietuire in comun, concubinilor li se aplica prevederile legale specifice casatoriei.
Mai multe state au legiferat concubinajul
Potrivit unor studii, dupa revolutie a crescut foarte mult numarul persoanelor care traiesc in concubinaj. Astfel, in 1993, 15% dintre copii proveneau din cupluri necasatorite, iar in 2001 ponderea acestora ajunsese la 26%. In ceea ce priveste casatoriile, numarul acestora a scazut de la 193.000, in 1990, la numai 136.000, in 2000. Sociologii spun ca cea mai importanta cauza a concubinajului este saracia si lipsa deperspective economice din ultimii ani. Majoritatea statelor au legiferat concubinajul mai ales din cauza numarului marede copii nascuti din cupluri necasatorite. Pe locul intai se afla Islanda, cu 65% dintre copii proveniti din relatii de concubinaj, urmata de Danemarca si Suedia, cu 55%, in timp ce in Marea Britanie proportia este 40%.
Cine se casatoreste si cine coabiteaza?
Cuplurile care aleg sa se casatoreasca sunt diferite de cuplurile care aleg sa coabiteze. Potrivit unui studiu realizat pe zece mii de cupluri din Marea Britanie, decizia de coabitare si respectiv casatorire se ia in functie de mai multe criterii. Iata cateva dintre ele:
*Criteriul religios: mamele apartinand oricaror credinte religioase sunt semnificativ mai inclinate spre a fi casatorite decat spre a trai in concubinaj, comparativ cu mamele care se declara ca neapartinand nici unei religii.
*Criteriul educatiei parentale: procentul mamelor dar si al tatilor din cuplurile casatorite care detin o diploma scolara este dublu fata de cazul parintilor ce coabiteaza.
*Ocupatia parintilor: de doua ori mai multi tati dintre cei din cuplurile casatorite au o un loc de munca, fata de cei din cuplurile care locuiesc impreuna.
*Venitul parental si detinerea unei locuinte: cuplurile casatorite la momentul nasterii copilului inregistreaza de doua mai multe aparitii in cadrul primei cincimi a categoriei din populatie cu venituri mari; doar o treime dintre aceste cupluri apartin categoriei cu veniturile cele mai mici. Cel mai adesea cuplurile casatorite vor detine o locuinta proprie sau vor avea in derulare un credit pentru cumpararea unei locuinte.
*Sanatatea mamei si a copilului: cele mai multe dintre mamele casatorite la nasterea bebelusului lor au parte de o sanatate mai buna decat mamele ce coabiteaza. Doar 5.8% dintre copiii nascuti in cadrul unei familii casatorite sunt sub greutatea normala la nastere – comparative cu 7.4% in cazul copiilor cuplurilor care coabiteaza. Numai 7.7% dintre copiii nascuti cuplurilor casatorite sunt nascuti prematur (comparativ cu 8.5% ). 41% dintre mamele din cadrul cuplurilor care coabiteaza fumeaza – fata de 15% dintre mamele casatorite.