TIMISOARA. Putini sunt cei care stiu ca faimoasele baluri ce se tineau la curtea imperiala de la Viena erau luminate cu torte de ceara ce purtau miresmele Banatului, iar mierea de pe aceste meleaguri incanta simturile nobililor Casei de Habsburg inca din vremea imparatesei Maria Tereza.
In timpul conflictului militar dintre Imperiul Otoman si cel Habsburgic, turcii au impus un embargou exportului de miere si ceara de albine din zona Moldovei, marfuri la mare pret in acea vreme, care aprovizionau cele mai exigente piete ale Europei.
Cum mierea si ceara din Moldova, care erau socotite cele mai fine de pe batranul continent, devenisera marfuri de contrabanda, imparateasa Maria Tereza, conducatoarea Casei de Habsburg, a decis sa gaseasca solutii pentru a asigura aprovizionarea cu produse de calitate.
La 1767, imparateasa a dat o Patenta Imperiala prin care infiinteaza prima scoala unde, gratuit, supusii desluseau tainele apiculturii.
De-a lungul timpului, la aceste cursuri s-au inscris si invatatori si preoti din Timisoara, Buzias si Caransebes.
Asa se face ca, in vremea Imperiului Austriac, Buziasul devine un rai al albinelor.
„Embargoul mierii a incurajat apicultura banateana, care a luat avant si a avut in acei ani o perioada de aur„, spunea un mare apicultor banatean din Lugoj, Petru Ianculescu, citat de buzieseanul.
Dintre cei care au urmat cursurile scolii infiintate de Maria Tereza se desprinde de-a lungul anilor Nicolae Grand din Buzias, care nu doar ca aprofundeaza stiinta albinaritului, ci o duce la rang de arta.
Nicolae Grand ajunsese la mijlocul anilor 1800 sa furnizeze Vienei lumanari de ceară la care adauga propolis si un amestec de substante parfumate ce imbatau asistenta la balurile sau ospetele tinute la curtea imperiala.
Facliile din ceara obtinuta de la albinele sale de la Buzias erau asezate in candelabre uriase ori pe suporturi aurite ce strajuiau peretii salilor de dans.
Tot datorita banateanului Nicolae Grand, Viena nu ducea lipsa de miere de tei, de faneata sau de padure.
Apicultorul banatean devenit principalul furnizor al casei imperiale a intemeiat si primul atelier de confectionat faguri artificiali la Buzias. Folosind fagurii cu rame mobile, el a reusit, practic, sa tripleze productia de miere fara sa afecteze albinele. Aceasta dupa ce a imbunatatit stupul lui Berlesch, cel care a inventat stupul cu rame suprapuse in 3 randuri in interiorul aceleiasi cutii.
Acelasi temerar invatator din Buzias a intemeiat prima orgaizatie profesionala romaneasca in domeniu: Asociatia Stuparilor din Banat, in 1872.
Din pacate, reteta lumanarilor parfumate care au incantat Viena o multime de ani a fost pierduta, Nicolae Grand ducand secretul cu el in mormant.