Ajunul Craciunului, ziua in care a fost pusa piatra de temelie a Primariei Vechi, cladire simbol din Timisoara. In 2022 se implinesc 3 secole de la instalarea primarului care a inaugurat-o

TIMISOARA. La inceput de secol al XVIII-lea, Timisoara era in plin proces de transformare. Orasul fusese eliberat de sub dominarea turceasca de principele Eugeniu de Savoya, iar contele Florimund de Mercy devenise guvernator al Banatului. In primii ani dupa ce intrase sub administrare austro-ungara orasul ii avusese primari pe Tobias Hold si Florian Blam, dupa care timp de doua decenii in scaunul de edil a fost asezat Peter Solderer.

Dupa instalarea noii administratii, in Timisoara au ajuns multi colonisti germani, care formau o comunitate numeroasa. La inceputul celui de-al treilea deceniu, acestia ii cer Guvernatorului Banatului, Claudius Florimund de Mercy, construirea unei primarii proprii. Cererea era aprobata, iar arhitectul Petro del Bonzo era cel care urma sa se ocupe de planuri.

Constructia noii cladiri incepe in 24 decembrie 1731, in zona de nord a Pietei Printului Eugen. Primarul Peter Solderer este ce care pune piatra de temelie a imobilului, ce urma sa fie ridicata pe fundatia baii turcesti din fosta piata de parada.

La 24 decembrie 1731, primarul Peter Solderer a asezat piatra de temelie, la constructia viitoarei primarii germane. Dupa unele surse, edificiul a fost terminat in 1734( in stil baroc). Cert este ca la 15 februarie 1735, in cladirea noii primarii a avut loc alegerea primarului, fiind reales Peter Solderer„, se arata intr-un referat pentru restaurarea acestei cladiri, intocmit de municipalitate in 2013.

Ridicarea Primariei nu aduce doar laude pentru edilul Peter Solderer, ci si o problema, cu familia fostului primar Tobias Hold, cel care a condus Timisoara in doua mandate, mai intai intre 1718-1719, si apoi in perioada 1720-1722.

Chirurgul Josef Hold, fiul primarului decedat Tobias Hold, reclama faptul ca tatal sau primise terenul fostei bai turcesti, dar noul primar Solderer a construit acolo primaria„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Cum a fost despagubit Josef Hold, nu se stie. Cert este ca planurile lui Pietro del Bonzo au fost duse pana la capat, iar imobilul din nordul Pietei de Parada a fost ridicat.

Pe partea din fata, in apropierea portii mari, a fost postata si o inscriptie aparte care aminteste de ceea ce se gasea in acest loc inaintea ridicarii cladirii: „Anul de ridicare al acestei bai, din timpul de groaza sub Ibrahim Ehan Hedja 1053„.

Nu era insa singurul text care aparea pe acea cladire, ci a mai existat unul in limba latina.

Pe frontispiciul cladirii se afla reprezentatat stema orasului, amintind de starea lui anterioara, pe cand era o palanca. Inscriptia suna astfel:

Aminteste-ti ce am fost candva, lasa deoparte prezentul,
Zidurile din jurul Turciei au fost cucerite,
Asa cum a cucerit Cezarul teritoriile cu armele lui Eugenius,
Ce acum stralucesc, Mercius a preluat arta
Care a ramas superioara in lume, pentru totdeauna,
Acest lucru este convenabil, dar cu o conditie,
Acvila (vulturul) l-a protejat cu aripile pe Augustus„, se arata in volumul „Incercare de istorie politica si naturala a Banatului Timisoarei” al lui Francesco Griselini.

Despre cladire se aminteste si in volumul „Vechea Timisoara”, a primarului Josef Geml.

In Piata Prinz Eugen sta primaria, o cladire cu doua etaje, construita pe locul unei foste bai turcesti. Aceasta casa a fost construita in 1734, fiind una dintre cele mai vechi cladiri din oras. In fata acesteia se afla biserica piarista cu manastirea de pe strada Stadthaus(azi Emanoil Ungureanu) si in spatele ei cladirea cu doua etaje a scolii. Biserica a fost construita in anul 1736 si demolata in 1911, insa cladirea manastirii si cea a scolii continua sa existe adapostind Scoala Oraseneasca de Muzica„, scria primarul Josef Geml, cu aproape un secol in urma.

Astfel, primarul Peter Solderer a apucat sa si vada ridicata cladirea primariei. El a ramas la conducerea primariei pana in 1742, cand a fost inlocuit de Andreas Pfann(1742-1745).

In zilele noastre Primaria Veche are doua etaje, iar pe frontispiciul ei are gravat zidul de palisada al cetatii turcesti a Timisoarei, cu poarta prin care a intrat in 1716 printul Eugeniu De Savoya. Cladirea are si doua curti interioare, care asteapta si ele sa fie amenajate.

Acum la parter functioneaza un magazin si o farmacie, catre coltul din est, in timp ce in partea dinspre vest se afla poarta de intrare in cladire. In interior, intr-o parte a cladirii, se afla Facultatea de Muzica, in timp ce in alte incaperi isi au sedii diverse institutii.

Pe cladire este de asemenea amplasata o placheta care le reaminteste timisorenilor ca in 1867 si 1868 poetul Mihai Eminescu a trecut prin Timisoara. O data in cautarea fratelui sau Nicolae, iar a doua oara cu trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. Placheta a fost asezata in urma cu peste 20 de ani de catre Societatea literar-artistica Sorin Titel din Banat.

Pe fatada dinspre strada Vasile Alecsandri sunt de asemenea reprezentate zidurile cetatii Timisoarei.

In 2019, administratia Robu semna contractul pentru servicii de proiectare pentru lucrarile de reabilitare a cladirii Primariei Vechi.

Proiectul prevedea consolidari, refacerea fatadelor exterioare si interioare, repararea sau inlocuirea tamplariei exterioare si interioare, un studiu acustic sau instalatii electrice sanitare si de climatizare. Dupa cum se vede si in zilele noastre schelele nu au fost puse inca pe cladire.

Si noua administratie isi doreste reabilitarea Primariei Vechi, dar are un alt plan pentru acest spatiu. Aici ar urma sa fie mutat Muzeul Cetatii, care trebuia sa fie amenajat in Centrul Multicultural Marasesti, aflat si acesta in plina operatiune de amenajare. Odata ce Muzeul Cetatii va fi adus in Primaria Veche, Facultatea de Muzica va trebui sa se mute in alta parte.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Socotitorul spune:

    Aveti grija cum va exprimati, caci si asa multi romani/banateni nu cunosc istoria acestor locuri. Între 1552 și 1716 aceste teritorii erau pasalac turcesc. După 1716 au fost administrate de habsburgi si nu de administrația austro-ungară. Abia din 1867 Timisoara a trecut sub administrația austro- ungară până în 1918 ( mai exact 3 august 1919) cand a trecut în administrarea României.

    • stercalau cop spune:

      ca un element de culoare .intre 1760-1770, in doua rinduri ,imparateasa imperiului habsburgic maria tereza a adunat tirfele din viena,a umplut cu ele cite un vas si pe dunare le-a adus in timisoara.multe din ele au ajuns nevestele soldatilor armatei imperiale din timisoara.zic gurile.

  2. Dan A. spune:

    Am copilarit in zona, cladirea a fost intretinuta bine de comunisti, din cand in cand era zugravita in diverse culori. Niciodata nu a aratat asa de jalnic ca in timpul administratiei Robu, cand a ajuns o ruina. Este, dupa parerea mea, a treia cladire ca importanta istorica din oras, dupa Castelul Huniade si Bastion. La demisol, in partea stanga a intrarii principale a aparut o spartura in zid suficient de mare ca sa treaca o pisica prin ea. A fost ignorata total ani de zile, timp in care marele primar s-a concentrat la renovarea unei obscure cladiri de pe V. Alecsandri nr.1, dupa colt de Primaria Veche, unde s-au cheltuit 6 milioane pe lucrari facute de firme de partid, lucrari intinse pe 3 ani. Se pare ca s-a pus si lift interior, ca doar n-o sa faca bar la care sa urce clientii un etaj pe jos. Asta in timp ce cladirea degradata a Primariei Vechi a devenit si mai vizibila in urma defrisarii totale a Pietei Libertatii, de catre acelasi primar, in ciuda faptului ca proiectul prevedea conservarea copacilor, unii vechi de 100 de ani.

  3. Florentina Marcuti spune:

    Mai este o inscripție, la fel cum mai sunt și alte informații despre Piața Libertății, așa cum îmi spunea prietenul meu Florin Medeleț, dar vremurile sunt încă tulburi…
    Pot da niște lămuriri prin telefon.