Daca te-ai intrebat vreodata de unde vin stereotipurile de genul „ardelenii gandesc incet”, „moldovenii sunt prosti” sau cel cu care se mandresc timisorenii, spre exemplu, cand spun ca „Banatu-i fruncea”, un posibil raspuns ar fi urmatorul: de la niste cercetatori romani interbelici care timp de circa sapte ani, intre 1934 si 1941, au studiat „inteligenta romanilor” si au produs in final una dintre cele mai controversate carti avand ca subiect poporul roman. Atat de controversate incat zeci de ani dupa lansarea ei, care a avut loc in 1948, subiectul a devenit tabu. Dar la acea vreme era nu doar aplaudata, ci si promovata de la cea mai inalta tribuna a stiintei si culturii autohtone: Academia Romana, noteaza romanialibera.ro.
Studiul, semnat de C. Radulescu Motru si I.-M. Nestor, se intituleaza Cercetari experimentale asupra inteligentei la romani si in el gasesti doua mari seturi de date culese de pe teren si analizate cu rigoarea stiintei de-atunci, unul despre dimensiunea craniului romanilor si al doilea, mult mai elaborat, despre coeficientul lor de inteligenta.
Cele doua tipuri de date n-au fost intamplator puse in acelasi studiu pentru ca ele, conform teoriilor la moda in Europa, se afla intr-o corelatie destul de puternica. Studiul craniului, sustin autorii, tine de „sectorul somatic”, iar cel al coeficientului de inteligenta de „sectorul psihic”. Doar impreuna cele doua sectoare pot alcatui, cuantificandu-le, o „antropologie” numita de autori „psiho-somatica” a poporului roman.
Principalul motiv pentru care un asemenea studiu nu se putea bucura de popularitare dupa sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial nu e greu de ghicit. In spatele unor asemenea cercetari stateau teorii de tip „rasial”, intens vehiculate in perioada interbelica, in mediul academic si nu numai, si pe seama carora avea sa fie pusa inclusiv ascensiunea nazismului.
Cu toate acestea, dincolo de spiritul timpului si de interpretarile posibile, avem de-a face cu niste date concrete, asa cum au fost ele culese si masurate pe teren.
Cum stateam cu inteligenta
Dar partea cea mai consistenta a studiului se refera la masuratorile asupra inteligentei romanilor prin aplicarea a patru tipuri de teste, pe o populatie de 50.817 etnici romani, barbati, femei si copii, cu varste cuprinse intre 10 si 44 de ani, din toate judetele si din ambele medii, rural si urban.
Cei care au realizat cercetarea au urmarit doi indicatori: calitatea inteligentei si rapiditatea ei.
Fara a insista prea mult asupra aspectelor tehnice si metodologice ale studiului, vom prezenta in continuare cele mai importane concluzii.
Topul „inteligentei” pe regiuni istorice
1. Banat – 56,32
2. Bucovina – 53,69
3. Dobrogea – 52,54
4. Moldova – 49,72
5. Muntenia – 49,68
6. Transilvania – 49,60
7. Oltenia – 48,78
Topul „rapiditatii gandirii” pe regiuni istorice
1. Banat – 61,70
2. Transilvania – 56,95
3. Dobrogea – 56,30
4. Muntenia – 55,69
5. Moldova – 55, 62
6. Oltenia – 55,37
7. Bucovina – 54,70
Din cele doua tabele rezulta ca unul dintre stereotipuri, cel cu „Banatu-i fruncea” era sustinut pe acea vreme si de realitatea din teren, pe cand altele doua, cel care spune ca „ardelenii gandesc incet” iar „oltenii sunt iuti” par sa fi fost infirmate.
Dar lucrurile incep sa se nuanteze pe masura ce datele sunt grupate mai riguros. Astfel, conform repartitiei celor doi indicatori, inteligenta si rapiditatea gandirii, dupa gen, provincie si mediul in care s-au nascut, rural sau urban, avem urmatoarele rezultate:
Femei
– Dintre femei, cele mai inteligente la nivelul tarii erau ardelencele din mediul urban. De altfel acestea erau si singurele femei mai inteligente decat barbatii din aceeasi provincie, in restul tarii barbatii depasind-le intr-o masura mai mica sau mai mare
– Cele mai incete in gandire erau tot ardelencele dar cele de la tara in timp ce cele mai rapide erau banatencele de la oras
– Cele mai putin inteligente dintre femeile romance erau, conform studiului, muntencele de la tara
Barbati
– Cei mai inteligenti barbati erau bucovinenii din mediul urban
– Cei mai rapizi in gandire erau in schimb taranii banatenii
– Cei mai „putin inteligenti” barbati erau muntenii de la oras
– Cei mai inceti in gandire erau tarani moldoveni
Autorii studiului au realizat o clasificare a celor doi indicatori ai inteligentei si pe judetele tarii din acea perioada. Iata si principalele topuri:
Topul general al „inteligentei” pe judete (primele si ultimele locuri)
1. Caras
2. Brasov
3. Trei Scaune
4. Timis -Torontal
5. Campulung-Bucovina
6. Sibiu
7. Radauti
…
55. Romanati
56. Baia
57. Fagaras
58. Tarnava Mica
Elitele si inferiorii
O alta clasificare realizata de autori se refera la ceea ce ei numeau „elite si inferiori”, luand in calcul doar extremele din punctul de vedere al coeficientului de inteligenta (primii 10%, respectiv ultimii 10%)
– Provincia cu cel mai mare procent de „elite” era Banatul, urmata de Bucovina care impreuna, apreciau autorii studiului, ar constitui „Rezervoriile de superiori”
– Moldova si Oltenia erau in schimb provinciile cu cel mai slab procent de „elite”
– Tot Oltenia era provincia cu cel mai mare procent de „inferiori”, urmata de Muntenia, iar cel mai mic procent de „inferiori” avea Banatul
Topul „elitelor” pe judete (primele si ultimele locuri)
1. Caras
2. Timis-Torontal
3. Campulung-Bucovina
4. Radauti
5. Ciuc
6. Iasi
7. Brasov
…
55. Putna (zona Vrancea)
56. Maramures
57. Fagaras
58. Odorhei
Mai multe citeste pe Romanialibera.ro!