TIMISOARA. Planwerk Arhitectura si Urbanism, firma despre care presa locala a descoperit ca s-ar fi „autoplagiat” in SF-ul intocmit pentru zona Traian din Timisoara, studiu in care ar fi copiat dintr-o documentatie mai veche pe care arhitectii au facut-o pentru un obiectiv din Cluj-Napoca, a finalizat Studiul de Fezabilitate.
Dupa o balbaiala de comunicare, in care anuntul primariei legat de incheierea intocmirii documentatiei a venit insotit de imagini din Suedia si Ungaria, care ar fi ilustrat modificarile ce au fost operate in SF, dupa ce a fost completat cu recomandari si sugestii primite de la cetatenii care locuiesc in zona Pietei Traian, o erata si alte fotografii aveau sa fie transmise.
Imaginile de mai sus erau din Skövde (Suedia), respectiv din Budapesta.
In cele din urma au ajuns si imaginile care ar trebui sa infatiseze felul in care arhitectii au desenat viziunea administratiei Fritz pentru „Regenerarea Urbana a Pietei Traian si a altor 15 strazi adiacente”.
Conform planurilor, o parte din cartier va trece printr-un proces de pietonalizare, similar cu cel din cartierul Cetate (zona Piata Unirii si strazile din jur). Traficul de tranzit dinspre centru va fi deviat pe str. Zlatna si cel dinspre Badea Cartan pe str. Piata Petru Rares – Ecaterina Teodoroiu.
„Transformam intreaga zona intr-un al doilea centru istoric al Timisoarei si punem in valoare atat patrimoniul arhitectural superb, cat si potentialul cultural, turistic, comercial al zonei. Sunt cateva schimbari pe care noua amenajare le aduce. Inverzim Piata Traian si strazile din jur cu 355 de arbori si amenajam spatii unde locuitorii sa se intalneasca, sa socializeze, sa se relaxeze”, transmit reprezentantii primariei.
Conform planurilor, Piata Traian si Piata Romanilor (langa Catedrala Millenium) devin partial pietonale. In Piata Traian, pe doua laturi se elibereaza carosabilul pentru a completa spatiul pentru arbori si terase, iar in Piata Romanilor, una din strazile laterale catedralei va avea acces controlat. in locul carosabilului va fi realizata o zona de sport pentru elevii de la Liceul Shakespeare. Vor fi restrictionate pentru trafic auto si o parte din strazile Academician Corneliu Miklosi, I.L. Caragiale si Episcop Joseph Lonovici. In cateva puncte cheie, vor fi montati bolarzi automati si accesul va fi oferit riveranilor si celor care isi desfasoara activitatea comerciala, confesionala sau de alta natura in cladirile adiacente.
Proiectul prevede amenajarea a 3 parcuri, 2 locuri de joaca si o piata de cartier, dotata cu mobilier urban modern, pentru cei care isi vor vinde acolo produsele. Scuarul verde din Piata Corneliu Miklosi va fi intregit intr-un parc cu spatii de relaxare si socializare, iar zona din fata Sinagogii din Fabric va fi transformata in piateta. Amenajarea urbana va fi facuta astfel incat sa fie incurajata traversarea strazii intre cele doua puncte.
Piata Petru Rares devine spatiu pentru copii si familii in plimbare si relaxare. Aici se vor planta 23 de arbori, va fi creat un loc de joaca si o mini-piata cu conditii de comercializare moderne. Al treilea spatiu nou este piateta din spatele Bisericii Ortodoxe Sarbe, care se va continua pe strada Costache Negruzzi si va completa spatiile verzi existente cu un parc lung.
Zonele incluse intr-o viitoare investitie: Bd. 3 August 1919 (partial), Piata Academician Corneliu Miklosi, str. Ion Luca Caragiale, str. Doctor Gheorghe Marinescu, str. Episcop Joseph Nischbach, str. Episcop Joseph Lonovici, Piata Romanilor, Piata Traian, str. Dacilor, str. stefan cel Mare, str. Anton Pann, str. Titel Petrescu, str. Costache Negruzzi (partial), str. Petre Ispirescu, str. Ecaterina Teodoroiu (partial), str. Zavoi, Piata Petru Rares.
Proiectul va fi supus aprobarii Consiliului Local, iar apoi se va trece in etapa a doua, aceea a elaborarii unei noi documentatii si a proiectului tehnic.
Cat despre realizarea efectiva a regenerarii urbane din Traian, lucrarile sunt estimate la 138.955.225 lei fara TVA, adica aproape 34 de milioane de euro cu TVA, bani pe care administratia Fritz va trebui sa ii aloce din buzunarul timisorenilor, adica de la bugetul local, ori sa-i obtina din fonduri europene.
