Google va deschide un centru la Timisoara in 2015, iar peste 2 ani, timisorenii vor contribui la realizarea primului satelit romanesc. Eugen Panescu, arhitect clujean, care lucreaza acum la Planul Urbanistic General al Timisoarei, a gandit un scenariu care poate fi considerat, pe alocuri, fantezist, dar poate fi la fel de bine si realizabil in orasul de pe Bega. „Este un calendar de proba ce trebuie sa fie propus in diferite variante, pentru 10 ani”, a spus Panescu.
Scenariul sau, prezentat la conferinta clubului Rotaract pe tema pregatirilor pentru ca Timisoara sa devina Capitala Cultural Europeana in 2020, prevedea, printre altele, ca anul viitor Bega sa devina navigabila, peste 2 ani, Timisoara va avea 25 de piete alimentare temporare in cartiere si autobuze electrice. In 2014, un sfert din electricitatea orasului va fi asigurata din surse alternative, iar anul urmator, Google va deschide un centru local la Timisoara, cu 2.000 de angajati, iar aeroportul va avea un trafic de 2 milioane de persoane.
In 2016, scenariul clujeanului a prevazut inceperea unui santier pentru noua gara, pe alt loc decat cel existent acum, dar si existenta a 3 sali de sport, cea mai mare avand 7.000 de locuri. Anul 2017 ar aduce Timisoarei o contributie la realizarea primului satelit romanesc, dar si un premiu european pentru reabilitarea cartere istorice. La 1 ianuarie 2018, in gara Timisoara va opri celebrul tren Orient Expres si vom avea un stadion nou, cu 40.000 de locuri pe scaune. In acelasi an, populatia indiana va fi depasit populatia chineza si italiana din oras, iar pana la Belgrad se va face putin peste o ora cu un tren rapid.
In 2019, la Timisoara se va deschide un Targ de Arta Contemporana care il va concura pe cel de la Basel, iar speranta de viata a timisorenilor va fi mai mare cu 6 ani decat media pe tara. In final, in 2020, Timisoara este capitala cultural europeana, iar ceremonia de deschidere o va face presedintele tarii, Klaus Johannis. Aceasta este optiunea arhitectului clujean.
„Tinta va fi ca Timisoara sa aiba 2 milioane de vizitatori pe an, 20.000 mp de spatii de cultura, iar 80% din scoli au materii legate de urbanitate. Consiliul Local va adopta viziunea Timisoara 2050, salariul va fi de 87% din cel de la Bucuresti, asa ca de ce mai mergi acolo?”, si-a incheiat Panescu expunerea fantezista. Sfatul sau catre timisoreni a fost sa lanseze multe idei pentru ca nu se stie care va prinde radacina. „Trebuie sa cereti Consiliului Local sa isi poata bifa tintele dupa an si sa aveti curaj sa inlocuiti aceste puncte si cu altele. Este un mijloc de a avea un oras functional si competitiv”, a spus Panescu.
Reprezentantii clubului Rotaract au fost impresionati de scenariu, dar il considera perfect realizabil, chiar daca unele lucruri par, acum, imposibile. „Ce fac acum arhitectii ar trebui sa faca municipalitatea. Trebuie sa gandim pe termen lung, chiar pana in 2050, altii fac strategii pe 100 de ani”, a spus omul de afaceri Radu Dimeca.
Cum locuim, asa suntem
Arhitectul Vlad Gaivoronschi a vorbit la conferinta Rotaract despre mediul construit si calitatea vietii, context in care a precizat arhitectura de valoare are menirea de a oglindi o societate, de a-i simboliza cultura.
„Cum locuim, asa suntem. Ambientele influenteaza emotiile, sentimentele si afectele. Noi nu avem o cultura in a ne ingriji cladirile ulterior. Putem deveni Capitala Europeana actionand in aceasta directie, sunt niste lucruri pe care trebuia sa le rezolvam in 20 de ani. Timisoara are nevoie de a-si respecta si pune in valoare ce are de pret – patrimoniul construit. Cred ca Timisoara are nevoie sa isi respecte caracterul de avangarda, cu arhitectura noua pe masura. Avem nevoie de un muzeu al artei contemporane, de un centru cultural-mediateca si de un muzeu al stiintei”, a spus presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, filiala Timis.
Au fost prezentate si doua exemple de dezvoltare a unor orase care au fost capitale culturale europene: Luxemburg si Linz. Gaivoronschi mizeaza pe amplificarea spatiului public, a innoirii acestor puncte, dar si pe descoperirea caracterului natural al malurilor canalului Bega.
____________________________________________________________________
Spatiul expozitional din Linz – Ars Electronica
_______________________________________________________________________
Expunerile au fost facute la conferinta clubului Rotaract din Timisoara, sambata dimineata. La al doilea eveniment de acest gen, tema de discutie a fost „Impactul mediului construit asupra psihicului social”. Conferintele sunt dedicate procedurilor necesare pentru ca Timisoara sa devina Capitala Culturala Europeana in 2020, iar intalnirea de astazi a fost a doua dintr-un ciclu de sase evenimente. La conferinta nu a fost prezent niciun reprezentat al Primariei Timisoara.