TIMISOARA. 24 decembrie este ziua în care gospodinele fac ultimele pregătiri pentru colindătorii ce urmează să vină și pentru invitații de la masa de Crăciun, în timp ce micuții îl așteaptă nerăbdători pe Moș Crăciun.
Ziua de Ajun este una importantă și pentru Timișoara. În acest an se împlinesc 294 de ani de când în Piața Libertății se punea piatra de temelie pentru ceea ce avea să fie clădirea Primăriei Orașului.
Trecuseră 15 ani de când Eugeniu de Savoya eliberase Timișoara de sub stăpânirea turcilor, iar orașul era în plin proces de transformare. Deja se lucra la regularizarea canalului Bega, iar în cetate se așezaseră coloniști germani, care formau o comunitate numeroasă. La începutul celui de-al treilea deceniu, aceștia îi cer Guvernatorului Banatului, Claudius Florimund de Mercy, construirea unei primării proprii. Cererea era aprobată, iar arhitectul Petro del Bonzo era cel care urma să se ocupe de planuri.
În Ajunul Crăciunului, în 1731, primarul Peter Solderer este cel care pune piatra de temelie a acestei clădiri, care avea sa fie ridicată pe fundația băii turcești din fosta Piața de Paradă.
„La 24 decembrie 1731, primarul Peter Solderer a așezat piatra de temelie, la construcția viitoarei primării germane. După unele surse, edificiul a fost terminat în 1734 (în stil baroc). Cert este că la 15 februarie 1735, în clădirea noii primării a avut loc alegerea primarului, fiind reales Peter Solderer„, se arată într-un referat pentru restaurarea acestei clădiri, întocmit de municipalitate în 2013.
Ridicarea Primăriei nu aduce doar laude pentru edilul Peter Solderer, ci și o problema, cu familia fostului primar Tobias Hold, cel care a condus Timișoara în doua mandate, mai întâi între 1718-1719, și apoi în perioada 1720-1722.
„Chirurgul Josef Hold, fiul primarului decedat Tobias Hold, reclamă faptul ca tatăl său primise terenul fostei băi turcești, dar noul primar Solderer a construit acolo primăria„, se arată in volumul „Din cronologia județului Timiș”.
Cum a fost despăgubit Josef Hold nu se știe. Cert este că planurile lui Pietro del Bonzo au fost duse până la capăt, iar imobilul din nordul Pieței de Paradă a fost ridicat.
Pe partea din față, în apropierea porții mari, a fost postată și o inscripție aparte care amintește de ceea ce se găsea în acest loc înaintea ridicării clădirii: „Anul de ridicare al acestei băi, din timpul de groază sub Ibrahim Ehan Hedja 1053„.
Nu era însă singurul text care apărea pe acea clădire, ci a mai existat unul în limba latină.
„Pe frontispiciul clădirii se afla reprezentată stema orașului, amintind de starea lui anterioară, pe când era o palancă. Inscripția suna astfel:
Amintește-ți ce am fost cândva, lasă deoparte prezentul,
Zidurile din jurul Turciei au fost cucerite,
Așa cum a cucerit Cezarul teritoriile cu armele lui Eugenius,
Ce acum strălucesc, Mercius a preluat arta
Care a rămas superioară in lume, pentru totdeauna,
Acest lucru este convenabil, dar cu o condiție,
Acvila (vulturul) l-a protejat cu aripile pe Augustus„, se arată în volumul „încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” al lui Francesco Griselini.
Despre clădire se amintește și în volumul „Vechea Timișoară”, a primarului Josef Geml.
„În Piața Prinz Eugen stă primăria, o clădire cu două etaje, construită pe locul unei foste băi turcești. Această casă a fost construită în 1734, fiind una dintre cele mai vechi clădiri din oraș. În fața acesteia se află biserica piaristă cu mănăstirea de pe strada Stadthaus (azi Emanoil Ungureanu) și în spatele ei clădirea cu doua etaje a școlii. Biserica a fost construită în anul 1736 și demolată în 1911, însă clădirea mănăstirii și cea a școlii continua să existe adăpostind Școala Orășenească de Muzică„, scria primarul Josef Geml, cu aproape un secol în urmă.
Primăria veche a trecut prin mai multe transformări de-a lungul anilor, prima dintre acestea având loc în 1782 când corpul de vest a fost reconstruit de Joseph Aigner.
În 1849, fațada clădirii este deteriorată în timpul asediului de 107 zile al trupelor maghiare, aflate în conflict cu monarhia habsburgică. Imobilul este bombardat și suferă avarii serioase. Patru ani mai târziu demarează și proiectul de refacere, fațada fiind adusă la forma pe care o vedem în zilele noastre.
„După 1849, a fost din nou refăcută, pentru ca la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea să sufere alte transformări. Clădirea este compusă din două părți, partea veche având o fațadă simetrică și o poartă, deasupra căreia se aflau un balcon și patru ferestre arcuite care se dezvoltă pe două nivele, fiind ferestrele sălii de ședințe; partea noua a fost înainte o locuință particulară, pe fațada căreia era un ceasornic solar„, se arată într-un referat pentru restaurarea acestei clădiri, întocmit în 2013.
În 1935 a fost realizată o reparație capitală a imobilului, iar Primăria și-a desfășurat activitatea în clădirea din Piața Libertății până în 1949, când a fost ridicat actualul sediu de pe bulevardul C.D. Loga.
Primăria Veche are acum două etaje, iar pe frontispiciul ei are gravat zidul de palisadă al cetății turcești a Timișoarei, cu poarta prin care a intrat în 1716 prinșul Eugeniu De Savoya. Clădirea are și două curți interioare, care așteaptă și ele să fie amenajate.
Acum la parter funcționeaza un magazin și o farmacie, catre colțul din est, în timp ce în partea dinspre vest se află poarta de intrare în clădire. În interior, într-o parte a imobilului, se afla Facultatea de Muzică, în timp ce în alte încăperi își au sedii diverse instituții.
Pe clădire este de asemenea amplasată o plachetă care le reamintește timișorenilor că în 1867 și 1868 poetul Mihai Eminescu a trecut prin Timișoara. O dată în căutarea fratelui său Nicolae, iar a doua oară cu trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. Placheta a fost așezata în urmă cu peste 20 de ani de către Societatea literar-artistică Sorin Titel din Banat.
Pe fațada dinspre strada Vasile Alecsandri sunt de asemenea reprezentate zidurile cetății Timișoarei.
***
Mai multe găsiți pe pagina noastră de Facebook opiniatimisoarei.ro!
Dacă ați fost martorii unui eveniment sau ai unei situații neobișnuite care ar putea deveni subiect de știre, contactați-ne la redactie@opiniatimisoarei.ro, pe FB sau pe contul nostru de Instagram!