TIMISOARA. Sapte luni de zile. Atat au lucrat voluntarii Verde pentru Biciclete pentru a pune la punct proiectul „Vrem piste„, unul in care au vrut sa arate administratiei starea pistelor de biciclete in oras, pentru ca municipalitatea sa aiba un punct de plecare in viitoarele proiecte de extindere a retelei.
CITESTE SI: Dii, calutule, printre masini, la Timisoara. Carutasii, vedete pe camerele video
Voluntarii Verde pentru Biciclete au plecat la plimbare pe pistele din Timisoara, le-au filmat si au notat toate datele pe care le-au putut gasi. De la latimea pistelor sau modul in care acestea se leaga sau nu intre ele, pana la curatenia de pe acestea si obstacolele pe care le intalnesc biciclistii in calea lor, toate ideile au fost notate si centralizate.
Pe baza acestor criterii, fiecare dintre pista a primit un anumit numar de puncte si a fost intocmita o harta.
La strangerea tuturor datelor, s-a ajuns la concluzia ca Timisoara are un total de 106 kilometri de piste pentru biciclete, cu latimea maxima intre 0,9 si 1,1 metri.
AICI fiecare timisorean care vrea sa vada o anumita pista intra pe harta, da click pe pista pe care si-o doreste si vede o filmare cu traseul, si primeste si date legate de aceasta. De asemenea, pe site poate fi consultata intreaga lista cu cu pistele de bicicleta din Timisoara si punctajul primit in urma evaluarii in functie de criteriile stabilite de voluntari.
„Vrem in primul rand, cel putin pe baza proiectului acestuia, sa se realizeze o strategie de remediere a situatiei actuale, cand vine vorba de infrastructura velo pentru anul 2019, urmand ca anul viitor sa mergem noi un pas mai departe si sa vedem unde e nevoie de piste. Dar acum stim care e situatia si nu mai vorbim pe bajbaite, nu mai vorbim in presupuneri. Ne uitam pe site-ul pedaleaza.ro, la sectiunea proiecte, si vedem oricand cum arata pista…In momentul acesta avem 106 kilometri. Nu stam prost. Din 100 de puncte maxim, pista medie are 50 de puncte. Nu stam prost per total, dar sunt zone si capitole pe care am putea sa le imbunatatim in viitorul apropiat. Altele tin de niste planuri de viitor, de exemplu conectivitatea pistelor. E clar ca acest criteriu va fi remediat cu timpul, dar cand vorbim de mobilier urban, curatenie, treceri, borduri, de traversari, sunt lucruri pe care un aparat administrativ care prioritizeaza mijloacele de transport alternativ ar putea sa le ia in calcul si sa le includa intr-o strategie care in urmatorul an sa aduca schimbari vizibile. Asta pentru ca anul viitor, pe vremea asta ne vom intalni tot aici si vom prezenta un raport. Noi vom continua aceasta munca, vom refilma pistele, le vom reevalua si vom vedea de la punctul 0 unde sunt” a declarat Ana Munteanu, coordonator Verde pentru Biciclete.
Spre surpriza celor care au pus umarul la realizarea acestu studiu, marea problema legata de pistele de biciclete nu este faptul ca soferii parcheaza pe acestea. Reprezentantii verde pentru Biciclete spun ca soferii sunt mai disciplinati, iar dificultatile mai mari sunt legate de acte sectoare.
„Ne-am gandit care sunt lucrurile cele mai importante. Acestea sunt latimea si starea pistelor si atunci pe acestea am dat ponderea cea mai mare si pe fiecare in parte. De exemplu la latime am luat diverse categorii. Intre 0,9 si 1,1 metri dam un punctaj, intre 1,1 si 1,3 altul si asa mai departe. Prin toate lucrurile astea am incercat ca evaluarea sa fie cat mai obiectiva, in sensul in care sa nu poata sa vina sa spuna: ati zis ca asta e prea ingusta sau prea lata. Nu este prea ingusta sau prea lata, ci se incadreaza sau nu undeva… Cumva impotriva impresiei noastre masinile parcate pe piste nu sunt o problema la fel de mare ca si mobilierul urban, adica stalpii sau cosurile de gunoi. Problemele mari sunt la latime. Sunt foarte multe piste care sunt la un metru sau sub, deci minimul minim care poate fi acceptat ca si latime si de asemenea sunt probleme extrem de mari la marcaje, conectari si traversari. La conectivitate credem ca cu un efort relativ mic s-ar putea uni toate capetele astea care sunt la 10-20-50 de metri una de alta, dar nu este continuat cu pista. Biciclistul este obligat in zonele alea sa se dea jos de pe bicicleta, sa intre pe carosabil, sa mearga pe jos, si este incomod„, a declarat Radu Jakab, unul dintre voluntarii care a filmat pistele de biciclete din Timisoara.
CITESTE SI: Tupeu la 24 de ani. Cum a incercat un tanar sa ii traga pe sfoara pe politistii din Timis
Voluntarii Verde pentru Biciclete vor pune acest studiu si la dispozitia municipalitatii pentru ca cei responsabili cu acest sector sa stie ce au de facut pe viitor. Verde pentru Biciclete va continua proiectul „Vrem piste” si in 2019, cand traseele vor fi refilmate si datele vor fi actualizate pentru a vedea daca s-a schimbat ceva in infrastructura velo din Timisoara.