Viata in scaun cu rotile: interzis la normalitate!

Emil Gama, presedintele Asociatiei Handicapatilor Locomotor Timis

„Priviti intotdeauna de sus”, pentru  timisorenii cu handicap locomotor lucrurile, care pentru oricine sunt normale, devin greu accesibile.

Fie ca trebuie sa mearga la o institutie publica, unde functionarii se apleaca peste ghiseu pentru a-i vedea, fie ca trebuie sa urce pe o rampa care presupune un efort fizic aproape imposibil de realizat de catre un om cu handicap, viata in scaunul cu rotile este o incercare continua de depasire a propriilor neputinte.

Emil Gama, presedintele Asociatiei Handicapatilor Locomotor Timis, este unul dintre cei care incearca sa schimbe viata celor ca si el, prin modificarea mentalitatii. Nu de fiecare data gaseste insa intelegere in jurul sau.

Rampa spre cer

Unul dintre cele mai elocvente exemple este, spune Gama, rampa de acces construita la Catedrala, care cu greu poate fi urcata de o persoana in scaun cu rotile.

„La Catedrala nu se poate intra. E o rampa cu care se poate pleca in cosmos. Noi am sesizat aceasta situatie si la Inspectoratul de Stat in Constructii, dar nu am primit nici pana acum un raspuns”, a declarat presedintele Asociatiei.

Nu numai accesul la exprimarea credintei le este restrictionat acestor oameni. Chiar si mersul pe trotuar se poate transforma intr-un sport extrem. Cum bordura este prea inalta pentru a fi depasita cu scaunul, Emil Gama prefera sa mearga direct pe sosea pentru a evita accidentele. „Daca vreau sa trec strada trebuie sa trec pe carosabil si sa ma injure soferii. Ma expun la riscuri foarte mari pentru ca masinile trec la o distanta foarte mica de mine”, spune timisoreanul.

Unde-i lege-i si… tocmeala

Directorul Inspectoratului de Stat in Constructii Timis, Ion Constantin, spune ca pana acum institutia pe care o conduce nu a aplicat vreo sanctiune pentru astfel de nereguli, dar ca, daca vor fi depistate astfel de deficiente ele vor fi amendate. “Exista obligativitatea construirii unor astfel de rampe, asa cum se prevede in Legea 51/2002. Obligativitatea este de a asigura accesul la orice cladire de interes public, fie ca este vorba de institutii sau societati private. Chiar si cabinetele de avocat sau cele notariale trebuie sa fie prevazute cu astfel de rampe”, a spus Constantin.

Existenta rampelor nu inseamna insa, neaparat, respectarea legii. “In mod normal, este prevazut ca rampa sa aiba o inclinatie intre 5 si 8 la suta si sa fie prevazuta si cu alte elemente de siguranta. Este vorba despre doua balustrade laterale pentru mana curenta: una la nivel normal, pentru persoanele cu handicap locomotor fara scaun de rotile si una pentru cei in carucior. Acestea sunt cerinte esentiale de calitate care trebuie respectate”, a explicat directorul Inspectoratului de Stat in Constructii.

Nevoi esentiale

Persoanele cu handicap reclama si faptul ca Primaria Timisoara nu isi face treaba cum se cuvine. “La tramvai nu avem nici o sansa sa urcam. Nu exista rampe, nimic. Este penibil ca la 20 de ani de la Revolutie sa fim tot acolo. Primaria Timisoara poate ridica avizul de functionare al societatilor care nu respecta legea, dar nu a facut niciodata acest lucru. Nu exista macar o toaleta publica in Timisoara cu acces pentru persoanele cu handicap locomotor. Este dureros pentru noi ca ne sunt interzise lucrurile esentiale pentru orice om care traieste intr-o societate civilizata”, a concluzionat Emil Gama.

Sansa la o viata normala

Foarte putini sunt cei care inteleg ca o persoana cu probleme de sanatate merita o sansa la o viata normala si mai putini cei care ofera o astfel de sansa. Omul de afaceri timisorean, Ovidiu Ciuhandu, a oferit o astfel de sansa unui tanar cu handicap psihic sever, care lucreaza acum la brutaria Scalini. “In general, toti oamenii pe care ii iau vin pe recomandare, ca sa stiu exact cam ce caracter are persoana respectiva. La noi la brutarie am angajat un tanar cu probleme psihice, care s-a adaptat, desi, trebuie sa recunosc ca in cazul lui este nevoie de o atentie mai mare, care i se si ofera. Nu se descurca chiar ca un om normal, dar noi suntem multumiti, in special sufleteste, ca am reusit sa ii oferim aceasta sansa, de a fi un om normal. El intelege ce trebuie sa faca, dar trebuie sa ii mai reamintim deoarece uita. Chiar am desemnat o persoana care il supravegheaza mereu, sa faca lucrurile asa cum trebuie. Eu cred ca i-am oferit o sansa pe care nimeni nu dorea sa i-o ofere, deoarece este foarte important ca persoanele stigmatizate sa aiba acces la un trai normal”, a declarat Ovidiu Ciuhandu.