Vestul tine Bucurestiul in spate! Capitala, pretentii mari – exporturi mici

Conform unui studiu realizat recent si care a avut la baza date statistice nationale, judetele Timis si Arad reprezinta cea mai competitiva zona economica a Romaniei, in timp ce combinata sudica Bucuresti – Ilfov este cea mai necompetitiva. Lucrarea, care ii apartine analistului economic Nicolae Taran, reaminteste faptul ca Bucurestiul reprezinta, in mod traditional, centru de comanda al economiei subterane si a coruptiei din România. De asemenea, in studiu se fac referiri la dispersia aberanta a competitivitatii, dar si segregarea deosebit de riscanta a judetelor Romaniei, in ceea ce priveste numarul de locuitori si numarul de salariati.

Bucuresti, pretentii mari-exporturi mici

Studiul prezinta si consecintele centralismului patologic care a afectat deosebit de grav competitivitatea economiei românesti in ultimii zece ani. Astfel, conform datelor Institutului National de Statistica, pe primele noua luni din anul trecut, Bucurestiul si Ilfovul reprezinta zona cea mai necompetitiva din Romania, datorita faptului ca aici s-au concentrat 37 % din importurile nationale si o pondere nejustificat de mica a exporturilor nationale, adica 18,3%.

Acest lucru se petrece in conditiile in care numarul de salariati din aceasta zona reprezinta 23% din numarul total online slots al salariatilor din România. In 9-100% recovery of the best-data-recovery.com we have a policy (which you must agree to when mailing in or dropping off, as outlined in our Terms & Conditions) which states: Customer agrees that if Company recovers 99. comparatie cu judetele Timis si Arad, unde valoarea exporturilor pe cap de salariat a fost de 9.695 euro si respectiv 9.172, in zona Bucuresti-Ilfov valoarea indicatorului de export a fost de 4.417 euro, per salariat, net inferioara cifrelor din cele doua judete de vest. „Situatia este si  mai grava in ceea ce priveste apetitul pentru importuri a zonei Bucuresti – Ilfov, comparativ cu restul tarii. Per salariat, valoarea importurilor a fost in zona amintita de 11.240 de euro si numai de 6.068 euro in restul tarii”, se precizeaza in studiul lui Taran.

„Las Vegas la portile Orientului”

Necompetitivitatea economiei din zona Bucuresti-Ilfov provine de la faptul ca firmele din acesta zona isi focalizeaza ofertele doar pentru piata interna, astfel ca importurile devin nejustificat de mici in raport cu resursele alocate si consumate.

„Acesta strategie perversa este posibila in conditiile in care foarte multe companii bucurestene au pozitii de monopol pe piata interna, pozitii obtinute prin cointeresarea cleptocratiei care conduce acum tara. Din acesta cauza, companiile bucurestene nationalizeaza costurile si privatizeaza profiturile”, mai spune studiul analistului Nicolae Taran.

how to get your ex back

Pe de alta parte, Bucurestiul a fost si este in mod traditional „centrul de comanda al economiei subterane” si al coruptiei. In ultimii zece ani, acest avantaj „necompetitiv” al Bucurestiului s-a accentuat. Acum mai toate importurile de bunuri de consum din România se fac prin intermediul unor firme bucurestene, capitala devenind in Las Vegas „ la Portile Orientului”, inconjurata de o zona desertificata din punct de vedere economic. Referirea se face la judetele Calarasi, Teleorman si Giurgiu. Datorita acestui centralism bezmetic, performantele unor judete ca Timis, Arad, Arges sau Cluj, sunt total insuficiente pentru redresarea unei economii in care lacomia a devenit maladie, iar coruptia a fost institutionalizata.

zp8497586rq
Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Etichete


    Pareri

  1. traiasca landul Banatului !

  2. Am mai comentat de citeva ori pe acest site legat de performantele economice ale Banatului din care se FURA in nestire pentru prosperitatea Bucurestiului…Se stie cit la suta din banii varsati la bugetul central ajung inapoi…ca sa nu mai spunem ca bucurestenii au CEA MAI IEFTINA gigacalorie,pe linga planurile utopice marca OPRESCU(canal Dunare-Dambovita,saufel de fel de autostrazi suspendate…)…Poate nu ar avea rost sa mai spun si de faptul ca aceea descentralizare sunata la goarna de prin anii 1990 pare sa intirzie si in mandatul unui ILUSTRU COSAS precum BOC…S-a tras o autostrada Transilvania sau s-a infiintat la Jucu fabrica NOKIA doar din cauza unor interese ocult-politice….Asta este starea natiunii,din pacate Banatul cu toate investitiile straine facute pe teritoriu reprezinta o veritabila sursa de venit la bugetul central directionat EVIDENT dupa bunul plac…

  3. Imi pare rau, dar e aberant ce spune domnul profesor. Adica daca Timisul face spre exemplu anvelope si textile pentru export si Bucurestiul produce pentru piata interna servicii, asta inseamna ca Timisul e mai competitiv pentru ca pur si simplu piata externa e mai importanta decat piata interna?

    Poate sa-mi explice cineva de ce e mai competitiva o economie care produce bunuri decat una care produce servicii? Si de ce anume 20% din productia tarii (aka Bucurestiul) trebuie sa mearga in constructia de autostrazi in Timis, Cluj, Constanta etc? V-ati intrebat asta? Pentru ca probabil Timisul singur nu ar putea sa-si construiasca autostrada, Constanta la fel etc. De asta ne numim tara Romania.

    Cat despre epitetele si hiperbolele folosite in articol, poate se hotaraste domn profesor daca e profesoras cu adevarat sau un scriitor liric. Textul e lipsit de orice fel de argumentatie, surse, date, care ar fi implicate de un articol cu iz economic.

    • Idee e cam asa cu aia 20% produs de Bucuresti.1.Bucurestiu se foloseste de pozitie privilegiata si atrage tot ce e mai bun din tara , e un fel de monopol creat de ceausescu si acum ( datorita populatiei f mari ) se foloseste de acest avantaj.
      2.Cei din Bucuresti isi doresc sa paraseasca orasul pe o autostrada pana la C-ta, Cluj, Tm, Brasov sau nu??Dc vor tb sa contribuie cu bani pt drumuri , dc nu sa stea acasa.
      3.Probabil 50% din locuitorii bucurestiului sunt din alte zone, oare acestia au nevoie de drumuri catre casa??Dc da, at sa contribuie pt drumuri.
      E f greu de crezut ca Timisul nu e in stare pe fortele proprii sa isi faca o autostrada la cati bani se produc, nu tb facuta in 2 ani ci in 5 si tot se face.
      Cat priveste economia, dc tu produci doar servicii si euro nu ar intra in tara de unde ar avea bani unii sa isi cumpere produse din afara??Cererea ar f mare pe euro si automat ar duce la devalorizarea leului, Romania nu e SUA sa se poate baza pe servicii pt ca noi nu avem dolarul lor si leul nostru nu il cumpara nimeni.Deci tb sa existe un echilibru intre exorturi si importuri ( deficit comercial ) pt ca altfel leul s-ar duce bine la vale.

  4. Totusi, nu se mnetioneaza deloc faptul ca Pitestiul e cel mai mare exportator al tarii la acest moment. Asta nu inseamna insa ca Bucurestiul traieste pe spinarea Pitestiului? Cred ca s-a pierdut in chestii mult prea complicate domnul profesor.

    • Din pacate la Mioveni unde se produce la greu marele gros il ia francezul de la Renault-peste 60% din profit,20% reprezentind salariile angajatilor,iar restul sint niste firimituri directionate la forurile de la Bucuresti…

  5. Nu vorbeste atat de cine si cat produce. Ci despre cat produce si cat consuma (asta e un raport). Si despre faptul ca unii consuma mai mult decat produc. Si poate singurul parametru cuantificabil statistic este acesta. Eu, babeste gandesc ca: daca aducem mai multi salarii in casa se cheama ca facem export (vindem bunuri sau servicii si ne intoarcem cu rezultatul). Apoi facem comert intre noi (platesc sora sa ma tunda si strabunica sa-mi croseteze ciorapi) banii raman in casa (daca tragem linia la nivelul familiei/grupului). Exista cheltuieli comune: zugravim holul de la intrare (ca sa primim cum se cade oaspetii catre camerele noastre). Fiecare isi intretine camera. Dar observam ca unul dintre noi cumpara de la altii de mai multi bani decat salariul. Si la final de bilant (per familie) suntem in deficit. Trebuie sa rectificam. Pentru ca celelalte familii observa ca suntem pe minus.