Noutati :

Timisoara si intreg Banatul aveau sa cunoasca o inflorire fara seaman din acea zi de octombrie

17 octombrie, 2017 - 10:09 AM
Autor: Anonim      
Categorie: TIMISOARA MEA
0

TIMISOARA. Ziua de 18 octombrie 1716 este una de referinta in istoria Timisoarei. E momentul in care, in urma cu mai bine de 300 de ani, printul Eugeniu de Savoya intra in cetate in fruntea armatei sale, dupa ce eliberase orasul de sub stapanirea otomana si instaura dominatia austriaca.
Timisoara si intreg Banatul aveau sa cunoasca o schimbare radicala si o inflorire fara seaman.

Trupele otomane se predau in 12 octombrie 1716, iar printul Eugeniu de Savoya avea sa-si faca cel mai frumos cadou de ziua lui si a decis sa intre in Timisoara exact atunci, in 18 octombrie.

Eugeniu de Savoya, un mare comandant de osti si un om foarte bogat

eugeniu-de-savoya

Eliberatorul Timisoarei, Eugeniu de Savoya, s-a nascut la 18 octombrie 1663, la Paris, intr-o familie aristocratica provenita din Italia, si a crescut in anturajul regelui Ludovic al XIV-lea. Desi printului i se pregatise o cariera clericala, la varsta de 19 ani el decide sa se orienteze spre una militara. Fiindu-i refuzata intrarea in armata franceza, Eugeniu de Savoya emigreaza in Austria si se angajeaza in serviciul Casei de Habsburg, devenind ofiter al Sfantului Imperiu Roman.

Timp de sase decade, Eugeniu de Savoya a luptat si a servit sub trei imparati: Leopold I, Iosif I si Carol al VI-lea. A fost unul dintre cei mai importanti lideri militari si unul dintre cei mai bogati oameni din acea vreme. Insa, faima sa la nivel european a inceput sa creasca odata cu victoria Imperiului Habsburgic impotriva turcilor din batalia de la Zenta (1697). In timpul razboiului austro-turc (1716-1718), dupa cucerirea Petrovaradinului, la 5 august 1716, Printul Eugeniu de Savoya a decis sa cucereasca Cetatea Timisora, aflata sub ocupatie otomana inca din anul 1552.

savoya-print-batalie
La 28 august 1716, armata imperiala isi stabileste tabara la Beregsau, langa Timisoara. In subordinea comandantului existau 58 de batalioane si 211 escadroane. Dupa cateva atacuri esuate, a fost realizata o blocada prin inchiderea tuturor cailor de acces spre cetate.

Trupele lui Eugeniu de Savoya construiesc mai multe transee si santuri de comunicatie pentru a se putea apropia cat mai mult de zidurile cetatii. Dupa ce armata austriaca ajunge sub Cetatea Timisoarei, Eugeniu de Savoya a ordonat ca toti tobosarii, trompetistii si flautistii sa inceapa sa cante muzica vesela. Trupele otomate s-au urcat pe ziduri pentru a vedea ce se intampla, moment in care au fost atacate.

asediu-timisoaraSursa foto: art-historia.blogspot.ro

In 16 octombrie, printul de Savoya a trimis turcilor o somatie de predare, fara a primi un raspuns. Pe 1 octombrie, suburbia Palanca Mare a ajuns in mainile austriecilor si turcii s-au refugiat in Cetate. La 12 octombrie 1716, trupele otomane au arborat drapelul alb, solicitand conditii de predare. In urma conditiilor stabilite de Eugeniu de Savoya cu Ahmed Pasa si Efendi Melec Ibrahim, trupele otomane au capitulat si 12.000 de soldati turci au fost lasati sa se retraga din Cetatea Timisoara, din Banat, la Sud de Dunare. Sursa: tminro.timisoara2021.ro

Intrarea printului in Cetatea Timisoara s-a desfasurat chiar de ziua sa de nastere, la 18 octombrie 1716, pe poarta Forforosa, care a fost redenumita ulterior „Poarta Printului Eugen”.

printul-eugen-de-savoya-eliberarea-timisoarei
In 1716, la propunerea Printului Eugeniu de Savoya, pe atunci proaspat presedinte al Consiliului Aulic de Razboi, Carol al VI-lea il numeste Guvernator al Banatului Timisan pe Contele Florimund Mercy. La 1 noiembrie 1716, acesta a primit si statutul de Guvernator militar si civil, moment in care au inceput pregatirile pentru planul de sistematizare si reorganizare a orasului Timisoara si a intregii regiuni Banat.

Practic, a fost momentul in care s-a produs trecerea Banatului de la evul mediu catre modernitate, deschiderea cetatii Timisoarei catre civilizatia occidentala, catre reconstructie, catre cultura, iar amprenta acelor vremuri si-a pastrat-o pana in zilele noastre.

Intre 1693 si 1721, Eugeniu de Savoya a intrat in posesia mai multor terenuri, care impreuna insumau o suprafata de 155.000 de metri patrati. J. L. von Hildenbrandt, unul dintre cei mai cunoscuti arhitecti ai vremii respective, a construit pentru acesta complexul Belvedere din Viena, in stil baroc, format din doua palate, ridicate in perioada 1714-1722. Belvedere fusese proiectat pentru a gazdui atat vasta biblioteca a lui Eugeniu de Savoya (transformata, mai tarziu, in Biblioteca Nationala a Austriei), precum si impresionanta sa colectie de arta. Astazi, cele doua palate gazduiesc Muzeul Austriac de Arta Baroca si Galeria Austriaca de Arta.

hofburg-print-savoya

Eugeniu de Savoya s-a stins din viata la 21 aprilie 1736, pe cand avea varsta de 72 de ani. Nu s-a casatorit niciodata si nu a avut copii. Astfel, intreaga avere a fost mostenita de printesa Victoria de Savoya, nepoata sa, pe care a vandut-o ulterior Casei de Habsburg.

 

 

 

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor