Tamplarul
Ioan Coriolan Garboni
Simt parca si acum in nari mirosul de lemn prelucrat, de talas si rumegus. Parca aud bocanitul regulat al toporului, rascalitul ghilaului si zumzetul ca de bondar al fierastraului de mana, toate aceste scule fiind manuite cu maiestrie de bunicul meu. Intre doi si zece ani, intram sfios in atelierul sau de tamplarie si totul imi parea urias si nemaivazut. Ma apropiam sfios de el si il intrebam ce lucreaza. Facea cate o fereastra sau usa, cate o lada pentru stupii de albine, iar cateodata fara sa-mi spuna imi facea jucarii. Aveam cele mai minunate sabii si pusti, arbalete si arcuri, avioane sau barcute.
Dar, cel mai mult imi placeau camioanele sau tractoarele facute de el. Dupa ce termina cate o jucarie, bunicu lua de dupa urechea sa un chistoc de creion chimic pe care mai intai il muia pe limba si apoi desena linii albastrii pe masinuta: faruri, stopuri, geamuri. Desi aveam si camioane din metal (plasticul nu era inca la moda), cumparate de tata de la oras, tot masinile facute de bunicu ma insoteau la joaca. Alaturi de prietenii mei, aveam groapa noastra in gradina, unde faceam drumuri, tuneluri si poduri peste care treceam cu masinile din lemn, imitand din buze, fidel, zgomotul motorului de camion sau tractor. Aveam si stana noastra, unde oile erau castane descojite, iar magarii erau manere rupte de la cani de portelan. Cateodata, bunicu imi dadea si mie voie sa lucrez in atelierul sau de tamplarie. Ma urca pe masa, si primeam mici bucatele de lemn in care bateam cuie. Tin minte ca odata, n-am fost lasat sa intru in atelier. Tragedie !! Dupa cateva zile, bunu a iesit cu o sareta mica… iar eu eram inmarmurit de admiratie! Tot asa, am mai patit si cand am primit autobuzul cu doua locuri. Avea acoperis, faruri desenate, roti de la un carucior- landou vechi si… volan de lemn.
Anii au trecut si bunicul meu s-a dus sa se odihneasca putin in ceruri. Dupa o copilarie de orfan vesnic flamand, dupa o viata de munca grea, bunicu mi-a lasat mie prin testament, tot ce-a avut; pamant, casa dar mai ales… atelierul de tamplarie si sculele sale. Cateodata, intru in atelier, ma uit la masa mare de lemn, la sculele sale (unele de peste o sute de ani vechime) prafuite si nefolosite si va marturisesc ca atunci cand o sa fiu pensionar, o sa ma apuc de tamplarie si o sa fac nepotilor si (sper) stranepotilor mei (asa cum bunicul meu a facut stranepotilor sai) jucarii de lemn. Poate ca nu vor fi niciodata asa de frumoase ca cele facute de el mie, dar vor fi jucarii cu…. suflet. Ma gandesc cat sunt de importanti bunicii si bunicile in viata nepoteilor. Vorba proverbului: “cine n-are batrani sa-si cumpere! “
Parerea ta
-
ACEEASI CATEGORIE
Pareri
Frumos articol!
Duminica 10 iulie, la 12,30, pe treptele Catedralei vom citi, din nou, textul ce urmeaza:
Traian BASESCU
Presedintia Romaniei
BUCURESTI PROTEST
Dezavuam cu toata fermitatea gestul iresponsabil, din seara zilei de 22 iunie 2011, cand Dv., domnule presedinte Traian Basescu, dintr-un studio de televiziune, în prezenta a doi jurnalisti cu deontologie profesionala carenta (în caz contrar, ar fi trebuit să se delimiteze imediat de grozăviile de Dv. proferate), în cadrul unei emisiuni în direct, ne-ati insultat ISTORIA, pe care incercati ― in chip grotesc, absurd si inutil ― sa o rescrieti, dupa parametri personali, ce coincid in totalitate cu unghiul de vedere comunist.
Pentru noi, ca reprezentanti ai societatii civile din Romania, jignirile insuportabile adresate Majestatii Sale Mihai I de Romania sunt de netolerat.
Protestam energic în numele celor vii si in numele acelora care nu mai sunt printre noi. O facem pentru a merita respect din partea posteritatii, aparad demnitatea noastra nationala, adevarul istoric.
Din nefericire sau din fericire pentru poporul nostru, nimeni, in afara de Dv., domnule presedinte Traian Basescu, nu are atatea „merite” in crearea de vrajba si de momente foarte penibile in raport cu opinia publica din Tara si din lume. Dv. izbutiţi performanta rara de a ofensa, concomitent, pana si memoria unor oameni, carora, aparent, le aduceti elogii post mortem. Si o faceti cu un cinism halucinant!
Ajunge!
Domnule preşedinte Traian Basescu, va solicitam prin prezentele randuri, precum si prin protestul nostru exprimat cu mijloacele civilitatii, de aici, de pe treptele Catedralei Mitropolitane timisorene ― minunata ctitorie a Majestatii Sale Regele Mihai I de Romania ― sa retractati, grabnic, afirmatiile cu continut calomnios, facute in imprejurarea mentionata, cerand scuze, prin comunicat scris, celei mai tragice figuri luminoase a contemporaneitatii: Regele Mihai I de Romania. Vom continua protestul nostru pasnic, dar decis, în fiecare saptamana, după Sfanta Liturghie si in momentul inserarii, pana veti cere cuvenita iertare.
Doamne, ajuta!
Timisoara, 3 iulie 2011
SEMNEAZA: Acad. dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, istoric (Cluj-Napoca), Prof. univ. dr. ing. Decebal Anastasescu (Timisoara), Prof. univ. dr. Eugenia Arjoca-Eremia (Timisoara), Alexandru Babescu, student (Timisoara), Anca Babet, studenta (Timisoara), Dusan Baiszki, scriitor (Timisoara), Anca Banu, masteranda (Timisoara), Prof. Marian Barbu-Tigriş şi Prof. Nicoleta Barbu-Tigriş (Lugoj), Prof. univ. dr. Viorica Balteanu (Timisoara), Conf. univ. dr. Rodica Viorica Barbat si Lect. univ. dr. Carmen Barbat (Timisoara), Prof. univ. dr. Adina Berciu (Bucureşti), Dr. Petru Boiborean si Dr. Mihaela Boiborean (Timisoara), Dr. Magda Bojinca (Timisoara), Lect. univ. dr. Mirela Ileana Boncea (Timisoara), Prof. univ. dr. Ioan Borza si Dr. Ecaterina Iconia Teicu-Borza (Timisoara), Prof. univ. dr. Eleonora Cărcăleanu (Iasi), Conf. univ. dr. Gheorghe Clitan (Timisoara), Nicoleta Colceiar, artist liric (Timisoara), Claudia Corches, masteranda (Timisoara), Dr. Paul Costin, (Timisoara), Prof. Celestina-Antigona David (Timisoara) Prof. Adrian Deheleanu, istoric (Timisoara), Camelia Maria Despau, studentă (Timisoara), Dr. ing. Lia Lucia Epure (Timisoara), Prof. univ. dr. Suzana Fantanariu, artist plastic (Timisoara), Prof. univ. dr. Vasile Fratila (Timisoara), Elena Gaja, artist liric (Brasov), Horatiu Groza arheolog (Turda), Alexandra Gruescu-Jurj, masteranda (Timisoara) Cristian Florin Hanţiu, masterand (Arad), Maria-Georgiana Ivanici, masteranda (Timisoara), Av. dr. Alexandru Jadaneant (Timisoara), Prof. univ. dr. Marie-Jeanne Koss (Timisoara), Conf. univ. dr. Stoica Lascu (Constanta), Alina Emilia Lazar, masteranda (Recas), Vasile Lehaci, sociolog (Timisoara), Prof. Tudor Mihai Lengher, istoric (Timisoara), Ionela Lungoci, studenta (Drobeta-Turnu Severin), Prof. Andreea Lucia Lungu, masteranda (Drobeta-Turnu Severin), Prof. drd. Thomas Remus Mochnacs, istoric (Timişoara), Prof. univ. dr. Ioan Munteanu, istoric (Timişoara), Conf. univ. dr. ec. Valentin Munteanu (Timişoara), Conf. univ. dr. Florentina Olimpia Muţiu (Timişoara), Av. Cotizo Olimpiu Negruţiu şi Av. Corina Negruţiu (Lugoj), Prof. univ. dr. Victor Neumann, istoric (Timişoara), Prof. Nicolae Florin Nicolov (Timisoara), Lect. univ. dr. Luminiţa Niculescu (Timisoara), Marcela Oprescu, istoric (Timişoara), Dr. Traian Orban (Timisoara), Gheorghe Petrov, arheolog (Cluj-Napoca), Preot Aurel Popescu şi Diacon Zeno Ciprian Popescu (Bruxelles), Prof. drd. Mihaela Popescu, istoric (Timisoara), Prof. drd. Laura Prelipcean (Oradea), Ing. Emil Presada şi Lect. univ. dr. Diana Presada (Pitesti), Iulia Ranjea, masterandă (Resita), Christian Rudik, artist liric (Timisoara), Adela Rusu, masteranda (Brasov), Roanna Gabriela Salagean, masteranda (Arad), Paul Scrobota, arheolog (Aiud), Cristina Ioana Somodi, studenta (Timisoara), (Prof. univ. dr. Radu Strain si Anamaria Strain (Timisoara), Robert Serban, scriitor (Timisoara), Ioana-Nicoleta Solea, studenta (Caransebes), Edina-Rumelia Taurescu, studenta (Timisoara), Dr. ing. Tanase Tavala (Timisoara), Prof. univ. dr. Vasile D. Tara (Timisoara), Ing. Mihai Vulcanescu si Prof. Cora Vulcanescu (Timisoara) Prof. drd. Alexandru Zidaru, istoric (Timisoara).