Noutati :

Se striga adunarea pentru Targul de Paste de la Timisoara, din aceasta primavara. Cand isi deschide portile?

19 ianuarie, 2017 - 01:39 PM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
2

TIMISOARA. Nici nu s-a incheiat bine Targul de Craciun de la Timisoara, ca municipalitatea se pregateste deja pentru cel care va fi organizat cu ocazia sarbatorilor pascale.

CITESTE SI: Locul reglarii de conturi de tip mafiot de la Timisoara, ‘periat’ de politisti cu detectorul de metale! Ce sta in spatele tentativei de asasinat? FOTO! 

Targul de Paste de la Timisoara va fi organizat in acest an in perioada 25 martie-18 aprilie, iar casutele vor fi amplasate in Piata Victoriei. Pentru a putea participa la eveniment, comerciantii vor trebui sa depuna cereri la Casa de Cultura, pe strada Miron Costin nr.2. Cei care doresc sa isi expuna produsele trebuie sa depuna documentatia din 25 ianuarie pana in 10 februarie, de luni pana vineri, intre orele 11 si 15.

CITESTE SI: Dezastru! Turisti morti dupa ce cutremurele din Italia au produs o avalansa care a ingropat un intreg hotel! 

In dosarul de acreditare trebuie depuse urmatoarele acte:
– formular (word) de participare la Targul de Paste
– CD cu poze si lista produselor comercializate
– copie xerox dupa actele firmei
– certificat de calitate sau orice alt document care atesta calitatea si specificul produselor comercializate
– copie contract de colectare uleiuri si grasimi alimentare uzate, incheiat cu un operator economic specializat
– copie contract de colectarea si evacuarea a deseurilor, incheiat pe perioada targului cu o societate specializata

CITESTE SI: Locul reglarii de conturi de tip mafiot de la Timisoara, ‘periat’ de politisti cu detectorul de metale! Ce sta in spatele tentativei de asasinat?

Expozantii care urmeaza sa comercializeze produse alimentare au de asemenea nevoie de un aviz de la Directia Sanitar Veterinara Timis.
Dupa finalizarea inscrierilor, responsabilii cu organizarea Targului de Paste vor face si o selectie a celor care vor putea sa isi prezinte produsele in centrul Timisoarei.

Rating

  • 2comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. PAȘTI, nu ,,Paște” !!!!!!!!!!!!!!!

  2. (402-22.IV.1998) PAŞTI

    Bun găsit, stimaţii mei companioni.
    Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică „pesah” – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de „pască”). La plural, acest cuvînt face „paşti”: o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: „să pască, să paşti” sau a naşte: „să nască, să naşti” etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul „Paşte”, spunîndu-se, firesc, fie „sărbătorile de Paşti”, fie „sărbătoarea Paştelui”. Amîndouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă.
    Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), cîteva atestări ale cuvîntului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amîndouă. La Coresi aflăm „Paştile” („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), ca şi la Varlaam („mieluşelul Paştilor”), dar în marea Biblie de la 1688 găsim „Paştele” („Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi”). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim „Paşti” („Era după Paşti şi era un timp bun”), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, „Paştele”: iată un citat din Hasdeu: „Ţara mai întîi de toate; Paştele mai pe urmă!”). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural.
    În aceeaşi ordine de idei, aş mai avea de adăugat că există şi un nume de persoană, destul de frecvent în multe ţări, inclusiv a noastră, legat de sărbătoarea Paştelui. E vorba de numele Pascal, foarte obişnuit în româneşte sub forma Pascu. Iniţial, el era atribuit îndeobşte celor născuţi în această perioadă. Originea numelui e uşor depistabilă: ea se află în adjectivul latinesc paschalis (derivat din substantivul pascha) şi care înseamnă „pascal”, „de Paşti”, ceva care ţine de sărbătoarea Paştilor. În documente româneşti, numele Pascal apare de pe la 1428, iar la 1441 găsim deja varianta autohtonă Pascu.
    Cu ce să închei mai bine, decît cu un gînd frumos şi nobil?:
    „Omul nu este decît o trestie, cea mai plăpîndă din natură: dar este o trestie cugetătoare. Un abur, o picătură de apă e destul ca să-l ucidă. Însă în cazul în care universul l-ar strivi, omul încă ar fi mai presus decît ceea ce-l ucide, pentru că el ştie că moare”.
    Acest gînd a fost pus pe hîrtie, acum peste 300 de ani, de marele filosof francez Blaise PASCAL.

    George PRUTEANU