Primaria Timisoara se imprumuta cu 35 de milioane de euro! Creditul pentru tramvaie noi schimbat in credit pentru sustinerea proiectelor europene

TIMISOARA. Este oficial! Primaria Timisoara se imprumuta cu 35 de milioane de euro de la Banca Mondiala, prin International Finance Corporation. Consilierii locali si-au dat deja acordul, in sedinta extraordinara de marti. Toti banii vor fi folositi pentru implementarea proiectelor pe fonduri europene.

Primarul Nicolae Robu a anuntat ca este vorba despre acelasi credit contractat de administratia Ciuhandu pentru achizitionarea de tramvaie noi. Cum edilul nu vrea tramvaie noi pentru Timisoara, s-a gandit sa foloseasca acesti bani pentru sustinerea proiectelor europene.

Asadar, municipalitatea se imprumuta cu nici mai mult nici mai putin de 35 de milioane de euro de la International Finance Corporation, banca membra a grupului Banca Mondiala. Datoria trebuia platita in 12 ani, perioada de gratie fiind de 2 ani. Dobanda este una fixa si, conform proiectului, se stabileste la momentul fiecarei trageri conform unei anumite formule. Comisionul de gestiune este de 5.000 de euro pe an.

„Avand un numar mare de proiecte europene in derulare este nevoie de sume importante de bani, de lichiditati, pentru sustinerea acestor proiecte. Am promis tuturor firmelor care castiga sau au castigat licitatiile ca de la municipiul Timisoara vor primi toti banii cu o precizie totala. Se face plata imediat (…) Nu avem cum sa asiguram sume atat de mari doar de la bugetul local si atunci, avand in vedere ca precedenta administratie avea o intelegere cu Banca Mondiala pentru luarea unui credit pentru achizitia de tramvaie, am renegociat cu Banca Mondiala, intrucat conditiile de creditare erau foarte avantajoase, destinatia acelui credit si am cerut ca el sa ne fie acordat, dar pentru sustinerea proiectelor europene. (…) Dupa aprobarea din consiliul local, tinand seama ca in boardul IFC, institutul prin care lucreaza Banca Mondiala, s-a aprobat creditul cu aceasta destinatie suntem linistiti, Primaria Municipiului Timisoara isi poate sustine toate proiectele europene pe care le are angajate”, a tinut sa precizeze Nicolae Robu.

Edilul spune ca creditul luat de fosta administratie (n.r. condusa de Gheorghe Ciuhandu) pentru achizitia de tramvaie noi, de la Banca Mondiala, este foarte avantajos, dar ca banii s-ar putea folosi mai bine pentru sustinerea proiectelor europene. Mai exact, 21 de investitii, printre care se numara si reabilitarea malurilor Begai, modernizarea strazii Closca, care ar fi trebuit sa fie deja gata, precum si amenajarea pasajului subteran Michelangelo.

„Am purtat negocieri si am reusit redistribuirea banilor, asta e motivatia – sustinerea proiectelor pe fonduri europene, pentru asta avem nevoie de lichiditati”, a spus Robu, in plen.

Fostul viceprimar al Timisoarei, actual consilier local, Adrian Orza, care a condus sedinta extraordinara de marti, a cerut Executivului Primariei sa nu renunte la ideea achizitionarii de tramvaie noi si a inlocuirii parcului auto RATT. Proiectul pentru contractarea creditului a fost aprobat in unanimitate, cu 23 de voturi, din 24 de consilieri prezenti.

Asadar, banii se impart dupa cum urmeaza: reabilitarea malurilor Begai – 510.000 de euro, retehnologizarea Colterm – 12.520.000 de euro, modernizare strada Closca si extindere la 4 benzi pe sectorul Bv. Cetatii – str. Ovidiu Balea – 500.000 de euro, amenajare complex rutier Michelangelo etapa 1 – 5.650.000 de euro, trafic management si supraveghere video – 2.800.000 de euro, reabilitare linii de tramvai si modernizare trame stradale pe str. Stefan cel Mare – 2.700.000 de euro, extindere retea troleibuz Dumbravita – 2.000.000 de euro, incubator de afaceri Dumbravita – 320.000 de euro, reabilitarea centrului de zi pentru copii cu dizabilitati “Podul Lung” – 530.000 de euro, modernizarea statiilor de transport public intermodal Timisoara – 800.000 de euro, reabilitarea Cantinei de Ajutor Social – 150.000 de euro, reabilitarea strazii Iancu Vacarescu, tronsonul intre Regele Carol si Tudor Vladimirescu – 850.000 de euro, centru IT&C – 2.640.000 de euro, reabilitarea si echiparea infrastructurii Serviciului pentru Protectia Copilului si Familiei Timisoara – 160.000 de euro, centrul regional de competente si dezvoltare a furnizorilor in sectorul automotive – 830.000 de euro, sistem de supraveghere pentru cresterea sigurantei si prevenirea criminalitatii in Timisoara – 330.000 de euro, dezvoltarea unui sistem de centre medicale de excelenta pentru imbunatatirea diagnosticului antenatal al malformatiilor fetale in aria Timisoara-Varset – 250.000 de euro, SEED – Speeding Every European Digital – 55.000 de euro, reabilitarea spatiilor publice din centrul istoric al Municipiului Timisoara – 1.100.000 de euro, reabilitare cladire pentru persoane in dificultate – 225.000 de euro si extindere si modernizare sistem de alimentare cu apa si canalizare in Timis, proiect Aquatim – 80.000 de euro.

Din bugetul local se va asigura integral plata serviciului anual al datoriei publice locale, a oricaror impozite si taxe aferente realizarii obiectivelor de investitii de interes local si a altor cheltuieli neeligibile ale finantarii rambursabile.

Specialistii din Primaria Timisoara au calculat si gradul de indatorare in perioada 2013 – 2025. Daca in 2013 acesta este de 21,02%, in anul 2025, gradul de indatorare ar urma sa fie de 4,83%.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Pai au demarat construirea pasajului subteran Michelangelo fara sa fie asigurata sursa de finantare? Astia-s normali la cap? Dar este legal? Pai asa putem demara construirea piramidelor-replica chiar de maine, apoi vedem daca avem bani sa le terminam.

    • Citiţi cu atenţie materialul. Este vorba despre faptul că lucrările trebuie plătite la anumite termene, iar banii de la bugetul local nu pot respecta calendarul respectiv, iar banii de la „fonduri europene” ajung în urma prezentării facturilor. Pentru ca furnizorii să-şi primească banii şi pentru ca lucrările să meargă în ritm este nevoie de disponibil şi pt acest disponibil se face împrumutul respectiv. Multe lucrări în Ronia stau pe loc tocmai din cauza faptului că beneficiarii nu dispun de fonduri pentru a plăti furnizorii pe lucrări făcute pe fonduri europene care, repet, ajung după ce se prezintă documentele de plată. Se produce un blocaj şi există pericolul ca furnizorii care nu sunt plătiţi la timp să abandoneze lucrările pe termen necunoscut-nelimitat, unii bazându-se pe banii respectivi care nu ajung în timp util la ei, unii ajungând la faliment.

      • Anuntul de participare de pe SEAP nr. 138391 spune „Fonduri FEDR,buget stat si Buget local”. Plus ca astfel de investitii beneficiaza INTOTDEAUNA de avans macar 20 %. Plus ca, in mod normal, ar trebui ca un constructor care se inhama la un astfel de obiectiv, sa nu depinda de neplata unei facturi, adica sa poata sa „tina in spate” macar vreo doua luni de activitate. Cum tinem noi cetatenii 12 luni de impozit platit in iarna pentru tot anul. Dar unde-i ban public, sigur ca se aplica alte „reguli”. Foarte complexe si doar niste „specialisti” din unitati publice stiu sa le inteleaga si sa le rezolve. Tot e bine ca pot sa spun ce mi se pare deplasat. Si tot e bine ca cineva se preocupa sa-mi explice contrariul a ceea ce credea ca sugerez. Multumesc.