Noutati :

‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol

22 mai, 2018 - 09:56 AM
Autor: Daniel Balteanu      
Categorie: ADMINISTRATIE
3

TIMISOARA. S-au nascut aici sau au venit din alte parti, insa si-au pus toata maiestria si priceperea in slujba Timisoarei si a locuitorilor ei si au transformat orasul de-a lungul anilor dintr-o cetate medievala intr-o asezare moderna care a scris pagini insemnate in istoria Europei.

Opiniatimisoarei.ro continua CAMPANIA ‘PRIMARI CU CARE NE MANDRIM’ si va invita sa ii cunoasteti mai bine pe cei mai reprezentativi edili care au condus capitala Banatului in cei peste 300 de ani de la eliberarea de sub dominatia otomana. Veti afla lucruri inedite despre primari cu viziune si devotament care au iubit nespus Timisoara, care au carmuit-o cu intelepciune, au inzestrat-o, au ingrijit-o si reprezentat-o cu demnitate in fata lumii.

Timp de mai multe saptamani va aratam reusitele unor primari care au condus destinele Timisoarei.

De aceasta data il aducem in fata dumneavoastra pe Kuttel Karoly (1818 – 1875), primul primar din istoria Timisoarei cu doua mandate diferite.

Kuttel s-a nascut in localitatea maghiara Koszeg si era fiul unui farmacist. Karoly nu urmeaza insa cariera tatalui si a bunicului, se inscrie la facultatea de Drept din Pesta, iar dupa absolvirea studiilor, in 1840, vine la Timisoara. Aici incepe sa lucreze ca avocat la Tribunalul Judetean, si in acelasi timp este in conducerea „Primei Banci timisorene”, pana in 1855.

In 1859 este numit primar interimar, functie in care va ramane timp de doi ani. Edilul sprijina continuarea constructiei uneia dintre cele mai mari cladiri ale vremii in Timisoara. Inceputa in 1855, in timpul primarului Preyer, in 1860 se incheie ridicarea Palatului Dicasterial.


Primul mandat de primar al lui Kuttel Karoly se incheie in 1861, cand in scaunul de edil sef al orasului ajunge Josef Weigl.

In anul 1867 Kuttel Karoly candideaza din nou pentru fotoliul de primar si castiga un nou mandat, iar odata cu aceasta realegere incepe sa isi puna si planurile in practica. In 3 noiembrie „se pun bazele unei Societati pe Actiuni pentru construirea unei linii de tramvai cu tractiune animala, in scopul facilitarii transportului de persoane si marfuri pe traseul dintre cartierele Fabric, Cetate si Iosefin„, se arata in volumul „Din Cronologia judetului Timis”.

In 1867, un plan al liniilor tramvaiului tras de cai a fost creat dupa ideile sale si a devenit presedintele Societatii pe actiuni pentru construirea unei linii ferate cu tractiune animala. Linia de tramvai a fost inaugurata in 1869.

In acel moment Timisoara devenea primul oras al Europei cu un astfel de mijloc de transport, lungimea liniei fiind de 6,6 kilometri. Aceasta nu a ramas singura reusita a primarului Kuttel.

Functiunea militara a cetatii a fost treptat redusa (a facilitat constructia drumului public in interiorul cetatii, respectiv dezvoltarea zonei adiacente cetatii), au fost plantati pomi in Piata Printul Eugen (astazi, Piata Libertatii), strazile au fost pavate, cladirile spitalului si primariei au fost extinse, a fost infiintata brigada de pompieri voluntari si a fost restaurata zona rezidentiale„, noteaza istoricii intr-un document gazduit de primariatm.ro.

Primarul Kuttel Karoly a pus umarul si la dezvoltarea educatiei si a infrastructurii care sa sustina acest domeniu. Prin rolul sau ca primar, Kuttel pune umarul la ridicarea unei dintre cele mai importante cladiri din zilele noastre, actualul imobil in care invata elevii Liceului Nikolaus Lenau, pe locul fostului teatru comunal, care a ars intr-un incendiu violent.

la 23.04.1870 se hotaraste, in baza contractului incheiat intre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice si conducerea orasului Timisoara, infiintarea „Scolii superioare reale”. Conform acestui contract, conducerea orasului Timisoara se obliga sa construiasca in termen de 3 ani un edificiu scolar corespunzator, iar pana la terminarea constructiei se va ingriji de adapostirea scolarilor. Organizarea scolii revenea statului, Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice urma sa numeasca directorul si profesorii, primaria avand doar un drept limitat asupra numirii corpului profesoral„, se arata pe nlenau.ro.

In 28 iulie 1868, primarul orasului, alaturi de mai multi timisoreni, asista la prima reprezentatie a trupei de teatru a lui Mihail Pascaly, care il avea ca sufleor pe Mihai Eminescu. Trupa ramane la Timisoara pana in 31 iulie, timp in care sotia insarcinata a liderului trupei da nastere unui baiat pe nume Andrei Claudiu. Pascaly si artistii sai aveau sa revina in Banat trei ani mai tarziu, in 20 august 1871:

Cu ocazia celui de-al doilea turneu intreprins in Banat, trupa teatrala condusa de Mihai Pascaly prezinta la Timisoara piesa ‘Sarmanul muzicant si fetele care plang’. In zilele urmatoare actorii bucuresteni vor mai prezenta cateva spectacole. Este ultima prezenta a lui Mihai Pascaly in Banat„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

Dezvoltarea culturala a orasului a continuat spre finalul anului 1871, cand in 21 octombrie, la Timisoara lua nastere Societatea Filarmonica din Timisoara.

La infiintarea ei au existat un cor barbatesc si cativa instrumentisti pentru activitati in genul muzicii de camera. S-a afiliat apoi si un cor feminin pentru a putea fi abordat si repertoriul vocal-simfonic care necesita, de cele mai multe ori, cor mixt. Pentru completarea orchestrei se facea apel la instrumentisti ai Operei locale si suflatori ai Regimentului 29 infanterie „Loudon”. Penuria de instrumentisti a impus ca o necesitate imediata infiintarea, inca din al doilea an de existenta a Societatii, a unei scoli de muzica pentru pregatirea si formarea propriilor cadre. Primul concert are loc in 8 decembrie 1871 condus de Henrich Weidt„, se arata in documentele istorice ale vremii.

Tot cat a fost primar Kuttel Karoly, la Timisoara era infiintata prima fabrica de rafinarie si spirt din oras, care ” avea doua sute de muncitori, dar in 1881 a ars in totalitate. A fost apoi rapid reconstruita conform celor mai moderne cerinte, devenind cea mai importanta fabrica din tara, dupa ce a achizitionat si contingentele a doua fabrici din Arad„, se arata in volumul „Din cronologia judetului Timis”.

In 6 aprilie 1871 este inaugurata linia de cale ferata care lega Timisoara de Arad. Primele trenuri pe aceasta sectie erau trenuri mixte avand in compunere doar cateva vagoane de calatori, viteza comerciala nedepasind 16-25 km/h. Ele erau remorcate de locomotive cu 3 osii cuplate.

In ultimul sau an de mandat, in 1872, la Timisoara incepe constructia cladirii in care in zilele noastre adaposteste Teatrul National Mihai Eminescu, Teatrul Maghiar si Teatrul German. La acea vreme insa, imobilul adapostea hotelul „Kronprinz Rudolf, „reduta” (sala de dans şi de festivitati), un restaurant si o cafenea. Pentru ca acest proiect sa fie dus la bun sfarsit, edilul nu s-a folosit doar de fondurile municipalitatii, ci a investit si din propriii sai bani.

Ultima sa actiune publica a fost constructia „Teatrului, Redutei si Hotelului”. Pentru acest proiect, a cheltuit o parte insemnata a averii personale. Pe perioada constructiei, Imparatul Franz Josef I a vizitat Timisoara. Cu aceasta ocazie, primarul Kuttel a primit permisiunea de a da un nume teatrului„, se arata in documentele vremii.

Kuttel nu apuca sa vada insa si finalizarea acestui imobil.

In 1872 isi incheie si al doilea mandat si nu mai candideaza pentru fotoliul de primar. Ramane membru al Baroului de avocati si practica aceasta meserie pana in 1875, cand moare la varsta de numai 57 de ani.

Timisoara il onoreaza pe Kuttel Karoly

In 2004, doi stranepoti primarului Karoly Kuttel au venit la Primaria Timisoara cu propunerea amplasarii unei plachete comemorative in Piata Mocioni (fosta Kuttel), care sa le aminteasca timisorenilor de omul care a contribuit atat de mult la dezvoltarea Timisoarei.

Doi ani mai tarziu, in 26 octombrie, primarul de la acea vreme, Gheorghe Ciuhandu, alaturi Istvan Kuttel, stranepotul lui Karoly Kuttel, dezvelea placheta comemorativa amplasata pe fostul restaurant Sinaia. Pe aceasta sta scris in romana, maghiara si germana: „Aceasta piata a purtat numele «Piata Kuttel». Dr. Carol Kuttel (1818-1875) a fost primarul Timisoarei intre anii 1859-1861 si 1867-1872. In aceasta perioada a contribuit substantial la dezvoltarea orasului (prin construirea unui tramvai cu cai, a unor teatre si hoteluri, a liceului «Nikolaus Lenau» s.a.).

Din 2009, de ziua Timisoarei, un bust al sau a fost dezvelit pe Aleea Personalitatilor din Parcul Scudier.

sursa foto: drum liber.ro, http://archiv.nyugatijelen.com, Forum RATT

Campania opiniatimisoarei.ro ‘Primari cu care ne mandrim’ continua saptamana viitoare cand va vom prezenta istoria unui alt edil marcant, ce a slujit cu credinta si devotament Timisoara.

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Vasile Botezatu, edilul cu doua mandate in timpul carora a pornit construirea Complexului Studentesc 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Coriolan Baran, primarul cu trei mandate care a supravietuit inchisorilor comuniste 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Gheorghe Domasnean, edilul care a coborat militaria din pod la Timisoara 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Cornel Grofsorean, avocatul ajuns primar la Timisoara. A infiintat un institut de cercetare unic in vestul Romaniei 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Stan Vidrighin, omul care a realizat reteaua de apa si canalizare a orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Jozsef Geml, primarul de razboi al Timisoarei. A atras investitorii oferindu-le facilitati, iar la finele mandatului sau orasul a trecut sub administratie romaneasca 

CITESTE SI:‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Peter Solderer, primul primar ‘de cursa lunga’ pe care l-a avut Timisoara. A ordonat constructia Primariei Vechi si a inceput amenajarea canalului Bega

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Johann Nepomuk Preyer, scriitorul cu cel mai greu mandat de primar din Timisoara secolului al XIX-lea 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Kuttel Karoly, edilul care a introdus tramvaiul la Timisoara. Si-a pus chiar si averea la bataie pentru a lasa orasului o cladire simbol 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Carol Telbisz, edilul care a modernizat cu adevarat in forta Timisoara. Ce ne-a lasat mostenire 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Josef Klapka, primarul care a infiintat prima biblioteca publica la Timisoara si si-a pus averea la bataie pentru binele orasului 

CITESTE SI: ‘Primari cu care ne mandrim’, o campanie marca opiniatimisoarei.ro. Torok Janos , primarul care a aratat unui continent ca lumina vine de la Timisoara 



Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

Rating

  • 3comentarii

recomanda prietenilor

loading...

Pareri

  1. „Frumos”,asa arata fatada distrusa si lasata de izbeliste a licelui Nikolasu Lenau, o adevarata mandrie a orasului.
    Robu, te ai laudat cu refacerea acestei cladiri.
    Uita te si ia aminte, mincinosule!

  2. Ciuhandrule altii si au cheltuit averile sa dezvolte orasul si tu la i vandut la tigani

  3. Deschideti si o „rubrica” serial cu „primari cu care nu ne mandrim”!