Noutati :

Povestea neterminata a unei parcari

9 decembrie, 2010 - 04:50 PM
Autor: Radu Nicosevici      
Categorie: OPINII
0

Se facea ca intr-un cartier bine cunoscut al Timisoarei, pe langa un parc destinat copiilor, sa fie alocat un spatiu public pentru o parcare utilizata de adulti. Aceste servicii publice, dezvoltate pentru confortul populatiei si petrecerea timpului liber, au fost mostenite de riverani din vremuri pe care vrem cu tot dinadinsul sa le uitam. Veselia si zambetele copiilor, dezbaterile aprinse pe marginea unei table de sah a pensionarilor, prieteniile dintre mamici, inchegate prin schimbul de retete sau impletirea unor manecute sunt dovezi certe de multumire pentru grija permanenta a administratiei locale pentru modernizarea parcului. in plus, pentru securitatea lor, politia comunitara si-a delegat permanent profesionisti echipati, care sa apere si sa pastreze buna dispozitie a zonei. Dar, in timp ce parcul inflorea, parcarea se degrada…

Concitadinii incercau sa se inteleaga asupra locurilor de parcare si asa subdimensionate pentru vremurile pe care le traim. Din proprie initiativa sau la sesizari multiple, avem norocul sa intram in lucrari de modernizare si cu parcarea. Am fost surprinsi. Daca in prima clipa ne-am bucurat de „mana cereasca”, pe zi ce trecea am constatat ca locurile de parcare se imputinau si tronsoanele de gestionare a traficului (cum spun expertii comunitari) se multiplicau. La presiuni multiple ale cetatenilor asupra lucratorilor, despre finalitatea demersului, acestia aveau un singur raspuns:  „Asa ne-a spus Primaria, intrebati-i pe ei… Pe ei cine?… Nu stim…”.

Ce am obtinut la final? O parcare asfaltata proaspat, pentru taximetre (extrem de multe pentru zona), pentru riverani (reduse cu 40%), culoare alambicate pentru biciclisti si spatii de gestionare a traficului cat o sala de bal, cu restrictii punitive de interferenta, monitorizate cu strictete de specialistii comunitari. Din avion, pare un desen frumos, finalizat de un student la arhitectura urbana, fara ca sa ii fi trecut prin minte verificarea utilitatii acestuia in contextul dat. Daca i s-ar transmite primarului dezamagirea localnicilor, desigur, asa cum il cunoastem, s-ar supara si ar spune public: „Dom’le… Eu am alocat resurse si le-am modernizat parcarea si ei, iata, tot nemultumiti sunt…”. Asa ar aparea la prima vedere… Dar am putea intra si in cealalta poveste… Nu ar fi fost mai bine sa nu fi fost surprinsi de solutie? Sa o fi discutat? Sa fi avut macar un panou cu desenul science fiction al studentului inteligent? Care poate a luat si un premiu pentru ideea sa urbana… Si toate acestea pentru comfortul nostru… Nerecunoscatori ce suntem…

Rating

  • 0comentarii

recomanda prietenilor