Porc parlit cu paie si pregatit la fel ca pe vremea bunicilor. Traditiile de Ignat, inca respectate in satele din Timis. Foto si video

TIMIS. Sorici, caltabosi, carnati, toba, sangerete si crocantele jumeri. Sunt doar cateva dintre preparatele care, incet-incet, isi fac loc in spaitul gospodarilor vrednici din intreg Banatul.

Chiar daca sarbatoarea Ignatului este in 20 decembrie, in casele de oameni harnici porcul se taie mai din timp, pentru ca bucatele de pe masa de sarbatori sa fie numai bune.

Asa se intampla si in Comlosu Mare, unde gospodarii inca mai pastreaza obiceiurile din strabuni, atunci cand vine vorba de sarbatoarea Ignatului si se ajuta intre ei.

Taierea porcului, si mai ales pregatirea lui, este o activitate ce presupune multa munca si la fel de multa pricepere. Tocmai de aceea, cei mai iscusiti maistri se pregatesc de la prima ora, pun cazanul la foc si beau un stamplu de tuica, apoi se apuca de treaba, dupa datinile pe care le respectau si strabunii lor.

„Zona aceasta a Banatului de pusta, este o zona de interculturalitate, pentru ca aici au trait si nemti, si unguri, si sarbi, si romani de-a lungul timpului si atunci automat noi am imprumut lucruri facute si de unii si de ceilalti. De dimineata am parlit porcul cu paie, pentru ca este mai fraged soricul. Dar in acelasi timp pastram un obicei nemtesc, porcul se va ridica sus pe un scripete pentru curatirea lui, pentru ca e mai igienic. Noi incercam sa pastram cat de cat traditiile, nu doar prin taierea porcului, care este specifica acestui sezon. In mod normal, satenii isi pregateau carnea pentru un an de zile. Ceea ce era frumos si se mai pastreaza doar pe alocuri e prietenia dintre vecini, se adunau la cina vecinii, 20 de persoane erau la masa. Daca astazi erau la mine, maine la vecinul si aaa era si buna intelegere intre vecini”, spune preotul din Comlosu Mare, Cezar Calin Cojocaru.

Odata ce mirosul de paie arse invaluie satul, pe strazile din sate incep sa apara si colindatorii, ce vestesc gazdelor sarbatoarea Nasterii Domnului.

„Avem copii care mai merg cu colinda, dar obiceiul s-a schimbat. Dimineata, toata lumea e ocupata cu gospodaria, sa pregateasca totul pentru Craciun, dar seara se merge cu colindatul. Noi colindam pana la 4-5 dimineata”, mai spune preotul din Comlosu Mare.

Conform traditiei, imediat dupa ce este taiat porcul, oamenii se apuca de gatit, pentru a manca apoi, impreuna, pomana porcului.

In zona Banatului, Ignatul a devenit o adevarata sarbatoare, pe care o marcheaza, an de an, deopotriva romanii, sarbii si maghiarii. Cu totii se strang in Jimbolia, unde sacrifica godacii din care apoi prepara fel de fel de bunatati, pe care le servesc gostilor.

„Sarbatoarea de Ignat are loc de 17 ani la Jimbolia. Pe data de 20 decembrie se sarbatoreste taierea porcilor. Participa echipe din Ungaria, Serbia si Romania, din imprejurimi,apoi toata lumea gusta, se jurizeaza produsele, iar primii trei clasati vor fi castigatorii competitiei. Primaria face un pranz pentru toti participantii, un gulas, iar fiecare face tot ceea ce stie el cel mai bine. Iar produsele rezultate se duc la centrele de copii si la caminul batrani”, spune viceprimarul Jimboliei, Toth Gabor.

Iar Asociatia pentru Promovarea si Dezvoltarea Turismului in judetul Timis si-a propus ca, in viitor, sa transforme sarbatoarea Ignatului intr-un prilej de descoperire a traditiilor din Banat, pentru ca toti turistii care vor sa vada cum se faceau lucrurile in urma cu zeci de ani, sa poata sa participe, chiar in casele gospodarilor, la astfel de momente.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.