Palatele Timisoarei, mostenirea trecuta de vreme in istoria orasului, valoreaza 60 de milioane de euro! Vezi care sunt pretioasele monumente, adevarate mine de aur imobiliare numai pe hartie!

 

TIMISOARA. Adevarate bijuterii arhitecturale, care au fost odata fala capitalei Banatului, arata astazi ca niste simple cladiri istorice, dar evaluate la milioane de euro pe piata imobiliara. Vorbim despre palatele Timisoarei de altadata, palate construite in vremuri de demult, vremuri in care Timisoara se mandrea cu un numar mare de cladiri impunatoare, care mai de care mai impresionante prin stilurile dupa care au fost ridicate.

Construite in marea lor majoritate dupa modele din vechiul imperiu, palatele Timisoarei adaposteau importante institutii ale statului sau erau locuinte pentru familiile instarite. Multe dintre ele nu sunt renovate si nu mai fac cinste orasului nostru, fiind confundate de timisoreni cu modestele, dar numeroasele cladiri istorice ale Timisoarei. In multe palate, astazi functioneaza farmacii, magazine, restaurante, banci ori locuiesc timisoreni. Valoarea lor cumulata pe piata imobiliara se apropie insa de 60 de milioane de euro. Aceasta, desi de pe multe dintre ele se desprind bucati de tencuiala sau ornamente ce n-au vazut de zeci de ani o simpla reabilitare. Iar cu fiecare caramida care se prabuseste pe trotuar, se mai pierde o farama din istoria orasului.

Palatul Dicasterial, cea mai mare cladire din Timisoara


Construit intre anii 1855–1860, ca o copie fidela dupa Palazzo Strozzi din Florenta, Palatul Dicasterial a fost destinat Parlamentului Voivodinei Sarbe si Banatului Timisan. Este considerata cea mai mare cladire din oras, avand patru nivele, trei curti interioare, 273 de camere, 34 de bucatarii, 20 de camari, 65 de pivnite, 27 de depozite, 34 de camere pentru servitori.

Astazi, in cladirea aflata in proprietatea Statului Roman functioneaza Judecatoria Timisoara, Tribunalul Timis, Curtea de Apel Timisoara si parchetele de pe langa aceste instante. De asemenea, tot aici isi au sediile Serviciul Teritorial Timisoara al DNA si Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice. Valoarea estimativa a cladirii pe piata imobiliara – in jur de 10 milioane de euro.

Palatul Baroc, Vechea Prefectura


Palatul Baroc s-a format prin contopirea si supraetajrea a doua cladiri. Din 1733 aici era Oficiul Juridic minier, iar in 1735 casieria Garnizoanei Militare. Consiliul Judetean Timis este proprietarul cladirii care in prezent gazduieste Muzeul de Arta. In cele doua decenii scurse de la Revolutia din 1989, CJT, dar si Ministerul Culturii au investit aici sume importante de bani pentru reabilitare. In total au fost alocati aproximativ 3,6 miliarde de lei pentru reabilitare, iar intreaga cladire este estimata intre 8 si 10 milioane de euro.

Palatul Apei a intrat in lucrari de renovare


Palatul Apei a fost construit dupa ce Bega a devenit navigabila. Baumhorn Lipót a fost proiectantul incredintat cu realizarea proiectului palatului societatii. Pe peretii cladirii, reprezentativa si astazi, se vad figurile stilizate legate de ape, cu toate ca in prezent gazduieste palatul CFR-ului. Proprietarul acestei cladiri este Administratia Bazinala de Apa Banat, care efectueaza in prezent lucrari de reabilitare. Pe piata imobiliara ar valora 3 milioane de euro.

Palatul Dejan, un exemplu de bijuterie arhitecturala


Situat pe strada Proclamatia de la Timisoara, in apropierea magazinului Bega, Palatul Dejan reprezinta un exemplu pentru proprietarii de cladiri istorice din oras. Acesta a fost construit in urma cu mai bine de 270 de ani si este una dintre cele mai vechi cladiri din oras. A adapostit primul Bazar al Timisoarei, pentru mult timp numele de referinta pentru timisoreni fiind chiar „Bazarul”. Palatul a fost retrocedat dupa revolutie, iar in ultimii ani a fost complet renovat de actualul proprietar, un cetatean de etnie maghiara. In prezent, in interiorul lui se gasesc spatii comerciale si birouri si a fost evaluat la 2,5 milioane de euro.

Palatele din centrul Timisoarei, cele mai impunatoare cladiri istorice ale orasului

Palatul Lloyd a fost construit intre anii 1910 – 1912, dupa planurile arhitectului Leopold Baumhorn, prin subscriptia baneasca a mediului de afaceri local. Aici a functionat o mare perioada de timp Bursa Agricola. Dupa instaurarea regimului comunist, in 1945, imobilul a fost donat unei universitati. Acum insa este disputat in instanta de Camera de Comert Timisoara si Politehnica. Din luxul de odinioara se mai pastreaza portiuni de lambriuri, oglinzi, ramasite din vitralii si cateva candelabre. Conform evaluarii expertilor, pe piata imobiliara cladirea valoreaza 2,3 – 3 milioane de euro.

Palatul Dauerbach, actualul Palace


Si palatul Dauerbach a fost construit in urma cu aproape o suta de ani dupa planurile arhitectului László Székely. Amplasat chiar in centrul orasului, pe partea denumita „Corso”, timisorenii il cunosc sub numele de Palace, dupa cafeneaua si restaurantul cu acelasi nume care au functionat acolo. Astazi adaposteste 23 de familii, iar la parter functioneaza mai multe spatii comerciale. Cladirea este una dintre cele mai scumpe monumente arhitecturale, fiind evaluata la 6 milioane de euro.

Palatul Weiss a apartinut reputatei familii Weiss


Palatul Weiss a fost construit in anul 1912 chiar la inceputul Bulevardului Republicii, pentru familia Weiss. Cu toate ca intrarea cladirii este pe strada Sf. Ioan, frontonul principal are vedere spre teatrul orasului, iar la parter functioneaza mai multe magazine. Palatul are 27 de apartamente, unele chiar si cu sase camere, in care locuiesc familii de timisoreni. Expertii imobiliari estimeaza palatul la 1,5 milioane de euro.

Palatul Széchenyi strajuieste intrarea pe „Corso”


Este situat in Piata Victoriei si a fost construit intre anii 1900 si 1914 de Societatea Széchényi dupa planurile arhitectului László Székely, fiind ultima cladire de pe Corso, in capatul dinspre Catedrala. In prezent, cladirea gazduieste proprietati private, iar la parter sunt spatii comerciale. Palatul s-ar putea vinde cu 3 milioane de euro.

Palatul Hilt-Vogel a fost ridicat intre 1912-1913


Tot László Székely este arhitectul care a proiectat si palatul Hilt-Vogel din Piata Victoriei. Cladirea a fost ridicata intre anii 1912-1913. Imobilul a fost proiectat lipit de o alta cladire-monument: Palatul Széchenyi, planuita si realizata de acelasi arhitect. In prezent, palatul are 17 apartamente, care sunt fie ocupate de familii de timisoreni, fie inchiriate. In momentul actual, Palatul Hilt este evaluat la 3 milioane de euro.

Palatul Löffler a apartinut familiei cu acelasi nume


Si Palatul Löffler din centrul orasului a fost construit in aceeasi perioada, dar de familia antreprenorului Leopold Löffler, ca sediu de firma si casa pentru el si cei trei fii ai sai. Palatul are trei scari cu peste 20 de apartamente fiecare. Nici aici nu este un proprietar unic, ci unele spatii sunt date spre inchiriat, altele sunt ocupate de cei care le detin. Valoarea estimata pe piata a cladirii ajunge, in aceste zile, la 6 milioane de euro.

Palatul Marbl nu a fost reabilitat in ultimii 20 de ani


Palatul Marbl se afla tot in Piata Victoriei, fiind construit dupa schitele arhitectului Arnold Merbl. Inaltat in anul 1911, palatul configureaza arhitectura simbol a orasului. Cladirea este locuita in mare parte de timisoreni, in 24 de apartamente pe trei etaje, iar la parter sunt patru pravalii. Majoritatea apartamentelor sunt locuinte personale, 16, restul spatii inchiriate. Cladirea nu a fost reabilitata in ultimii 20 de ani, insa pe piata imobiliara ar valora aproape 3,5 milioane de euro.

Palatul Neuhausz combina trei stiluri arhitectonice


Palatul Neuhausz este, de asemenea, o cladire simetrica. A fost construit in perioada 1911-1912 intr-o combinatie de stiluri eclectic, seccesion si art nouveau maghiar. Astazi, la 100 de ani de la construirea palatului, doar cativa batrani mai stau in cele 22 de apartamente. Restul celor care isi duc viata acolo sunt chiriasi ai unor proprietari plecati in strainatate in perioada comunista si care in ultimii ani si-au castigat in instanta dreptul de proprietate a cladirii ce s-ar vinde in prezent cu 2,5 milioane de euro.

Palatele Timisoarei „sufera“ din cauza vechimii si a problemelor de rezistenta

Cele 12 palate din patrimoniul istoric al Timisoarei nu reprezinta segmentul celor mai ravnite cladiri de pe piata imobiliara, ci adevarate proprietati cu probleme pentru agentii de vanzari.

Aceasta,deoarece sunt foarte vechi si pot fi deteriorate iremediabil in cazul unui cutremur mai serios. De vina sunt si reapartamentarile executate de partid si de stat in perioada comunista pentru obtinerea mai multor apartamente. Mai exact, proprietatile au fost „ciuntite” si impartite pe mai multe numere cadastrale, aceasta operatiune facand aproape imposibile eventualele revendicari.

In opinia specialistilor, pretul de piata al acestora nu poate depasi suma totala de 60 milioane de euro.

„Suntem singura agentie care am angajat un expert sa ne evalueze costul cladirilor importante, pentru ca ne dorim clienti vii, nu sa-i expunem in proprietati cu structuri subrede. Palatele Timisoarei nu reprezinta cine stie ce afacere pe piata imobiliara, din cauza vechimii si a problemelor de rezistenta. Spre exemplu, in Palatul Szechenyi, este scos la vanzare, de cativa ani, un apartament de 200 mp, cu suma de 700.000 de euro. Nimeni nu si-a manifestat interesul sa-l cumpere, semn ca pretul de piata este mult mai jos”, ne-a declarat Nicoleta Pop, directorul agentiei imobiliare RHM Cartier.

Autori: Caius Seracin, Gheorghe Ilas, Miodrag Hojda, Liliana Iedu, Roxana Deaconescu


Foto: Dariana Dragos

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.

    Pareri

  1. Bine ca toate baragladinele comuniste si ex activistii PCR, securistii au cumoarat aceste apartamente pe 3 lei , nu le-au renovat dar cer milioane de euro pe ele.
    Inechitate pe care nici Ceausescu nu a indraznit sa o faca, toti erau doar chiriasi in vremea comunismului.
    Pacat de cei care a construit aici pentru viitorul mizer sub administratia de rahat romaneasca.

  2. Subiectul articolului este excelent. Nu vreau sa critic din nou, insa trebuie sa fac o observatie privind randurile de la inceputul articolului. TIMISORENII SE MANDRESC SI ASTAZI TOT CU ACESTE CLADIRI SI TOT CU ACEASTA ARHITECTURA. Deci cladirile acestea dau si astazi sarm fostului oras cezaro-craiesc. Cand proprietarii lor vor constientiza ca au si responsabilitati si obligatii fata de comunitate, atunci aceste cladiri isi vor regasi stralucirea de altadata. Este doar responsabilitatea proprietarilor, nu a tuturor cetatenilor Timisoarei si nu a autoritatilor publice locale.

    • Care proprietari???Niste fosile securisto-comuniste sau batrinei DEJA cu piciorul in groapa,in cautare de nepoti??
      Intr-adevar articolul este PRINTRE PUTINELE redactate cu buna stiinta,dar asa cum spui si tu,din pacate acei proprietari trebuie sa rezolve problema….
      sa nu uitam ca si retrocedarile au un ecou ciudat-prin faptul deja aflat ca exista alti proprietari decit ar fi descendentii de drept…(O bulibasa,sau o piranda prin LARGUL concurs ,,legal” al notarilor si functionarilor de prin Timisoara)
      Sa fim seriosi !!!Actuali proprietari doresc mila forurilor locale DUPA ce si-au tras termop[ane la ferestre distrugind aspectul istoric al orasului…
      ATUNCI cine ar fi de vina??Din pacate stralucirea de’altadat… NU va mai exista in Timisoara,interesele pirandelor si samsarilor imobiliari depasesc orice logica….

  3. Daaa, decat fosile,mai bine tzigani, nu-i asa? Oricum, imbecilii care vad asa lucrurile cred ca vor avea in curand motive de satisfactie. sa se retrocedeze tot, sa le ia tziganii, sa le „imbunatateasca” arhitectonic, si cine stie, poate vom intra si in circuitul turistic international ca primul oras liber de buns simt, care a scapat definitiv de toata mostenirea istorica si s-a trnsformat fara oprelisti intr-un tiganland unic in Europa.

  4. SUNT ADEVARATE COMORI ALE ORASULUI, AM FI UN ORAS CU ADEVARAT EUROPEN DACA AR FI RENOVATE, UNELE DIN CATE STIU LE/A RENOVAT C.J.TIMIS, SPER CA NOUL PRIMAR SA COLABOREZE CU C.J.TIMIS SI SA GASEASCA SOLITII DE RENOVARE CHIAR DACA AR FACE/O PE BANI E.U………. NU TREBUIE SA NE MAI GANDIM LA TRECUT HAIDETI SA PRIVIM SPRE VIITOR SI SPRE TARILE EUROPENE CARE STIU SA/SI PUNA IN VALOARE ISTORIA!!!!!!!!!!

  5. DA ADEVARATE COMORI PACAT CA NU S INTRTINUTE …………

  6. 1. Dece vorbiti de „tzigani”? este vorba de neo-diaspora romaneasca – cu adanci radacini in trecutul timisoarei (care?) – atat de slavita de „unii” cam de aceeasi teapa, cu obiceiurile similare.
    2. Eterna problema a „retrocedariilor” este din nou una veche, conectabila la punctul 1 – dar nu numai – (vezi doar cele doua-trei (cinci?) cladiri din intersectia bv. M. Viteazul cu bv. V. Babes- ; cineva a facut-o si acum nimeni nu mai poate (sau nu mai vrea?) sa rezolve problema. Exista multi „morti ingropati” toata lumea stie de ei dar …. ?
    3. Sa nu mai amintim de uzinele „pierdute”, privatizate MEBO sau … in care cei multi noi proprietari au ramas cu celoe 50 de actiuni inutilizabile (istoria este lunga si bine cotita); hartia „actiune” nu mai are azi nici macar calitatea si nici valoarea „hartiei igienice”.
    4. Nu am inteles ce are povestea Palatului Lloyd (1910 – 1912), unde a functionat Bursa Agricola, si care este disputat in instanta de Camera de Comert Timisoara si Politehnica. Cum a ajuns acest palat sa fie folosita / posedata de „Bursa agricola” si rol ce are Camera de Comert in acest cadru?
    Selectarea, concatenarea evenimentelor nu o va mai face nimeni.

    • scuze pentru micile greseli in formularea ideilor!