Directorul Filarmonicii, Ioan Coriolan Garboni: Timisoara este inca fruncea… singura impotriva tuturor

Ioan Garboni

Domnule Garboni, de ce toata lumea crede ca sunteti omul potrivit la locul potrivit, aici la Filarmonica Banatul?

N-am stiut ca lumea crede asta. Primul meu loc de munca de cand am terminat facultatea a fost Filarmonica Banatul deci sunt legat administrativ si , sa zicem, “ombilical” de institutia in care lucrez. Am trait alaturi de colegii mei momente extrem de grele si imi cunosc totusi colegii foarte bine.

Eu am o teorie, ca in orice domeniu, un director trebuie sa aiba o legatura profesionala ca sa fie managerul institutiei. Ca atare, intr-un spital, directorul general trebuie sa aiba studii de medicina. Toate acestea, alaturi de faptul ca provin din mijlocul colegilor mei si ca sunt banatean si imi pasa tare mult de orasul in care traiesc de cand eram copil, sunt atu-urile pentru a face treaba buna la locul de munca. Poate ca asta este prima conditie ca sa fii omul potrivit la locul potrivit.

A doua e data de cunostintele de management, fiindca asta inseamna sa cunosti legislatie, sa cunosti persoane, sa fii intotdeauna in postura de a „vana” sponsori si de a atrage mai multi oameni langa institutia pe care o conduci.

Ati avut concerte in pestera, in Padurea Verde, printre excavatoare, pe malul Begai, intre soldati, sau in manastiri… Ce urmeaza?

Pentru dumneavoastra, in premiera va spun: va urma un concert cu muzica din filme, cu proiectii din filme. Locatiile inca nu le-am stabilit complet, dar probabil va fi in parteneriat, pentru a fi patrimoniosi cu banul public. In deschiderea aceasta dorim sa lucram cu o intreprindere care are o sarbatoare, o cifra rotunda in acest an si o sa facem probabil intr-o uzina, pentru ca in uzina n-am fost pana acum. Urmeaza bineinteles un concert in penitenciar, pentru care eu negociez…

De unde v-a venit ideea de a organiza aceste concerte?

Eu cand am preluat conducerea Filarmonicii, noi aveam concerte la Liceul de Muzica, care are o sala de 320 de locuri. Numarul de bilete vandute era extrem de mic, aveam cam jumatate din sala plina de spectatori. Rareori se umplea sala… Si atunci, in momentul in care stiam ca o sa luam sala Capitol, care are 1000 de locuri, mi-am dat seama ca o sa fie penibil ca intr-o sala atat de mare, sa ai doar 200-250 de spectatori… Trebuia sa facem ceva sa reatragem publicul spre noi.

Primul lucru la care m-am gandit a fost sa cer modernizarea salii si apoi sa iesim in strada. Lumea are un usor sentiment de teama si de reticenta fata de Filarmonica pentru ca e muzica grea, muzica „complicata”, muzica simfonica, nu intelegi ce se intampla. Ca atare, am iesit atunci si am facut concertul in fata Catedralei, concert care a fost facut cu fonduri private suta la suta. Am tras cu tunurile, am avut 15 mii de spectatori, lumea a inceput sa vorbeasca de Filarmonica, la inceput cu zambet pe buze, apoi cu tot mai mult drag, a inceput sa vina tot mai multa lume si urmatorul pas pe care l-am facut a fost ca in fiecare an sa le promit timisorenilor un concert in alta locatie.

Zilele acestea duceti o adevarata lupta pentru a pastra sediul Filarmonicii. Se intampla iar ca o institutie din Bucuresti sa isi bata joc de Timisoara…

S-a intamplat de 3 ori de cand sunt director si o mai spun o data, atat eu cat si colegii mei avem sentimentul unui sisif cultural care isi ridica acest bolovan numit Filarmonica spre varful dealului si cand ajunge cu el sus sa ne trezim cu cineva de la Bucuresti care ne arunca din nou cu bolovan cu tot la poalele dealului nostru. Este un sentiment extrem de frustrant pentru mine personal, este a 5-a re-nationalizare din 1947 cand s-a nationalizat prima data. Peste tot se discuta despre dreptul comunicatii locale de a-si genstiona bunurile sale imobiliar-culturale si, iata, ca la noi se intampla un lucru invers, deci din nou Bucurestiul doreste sa puna mana pe lucrul pe care nu l-a avut niciodata. Filarmonica este in aceasta locatie de aproape 60 de ani… RADEF-ul este infiintat in 1991…

Filarmonica este o institutie cu 200 de angajati care v-am explicat, este o institutie iubita si respectata cu proiecte europene. RADEF-ul este o institutie plina de datorii, cu obiect de acitivitate nul. Ei au spectatori foarte putini si doresc sa reinvie cinematografia romaneasca prin aceasta ordonanta, pentru ca sa poata sa distribuite filme romanesti. Filmele romanesti sunt ditribuite si la Mall si RADEF-ul nu va putea niciodata sa faca concurenta acestor multiplex-uri care sunt extrem de moderne, au conditii foarte bune. Directorul RADEF-ului a anuntat ca doreste sa vanda unele din cinema-uri si din terenurile pe care le au pentru a-si face bani sa construiasca 33 de cinematografe mici de 60 de locuri maximum cu cafenea, 3D si asa mai departe. Este o mare prostie sa faci concurenta unui sistem privat.

Care este situatia in momentul de fata?

Starea actuala este un razboi deschis in care am foarte multi aliati. Am fost rugat sa nu fac scandal de catre oameni din Ministerul Culturii si de peste tot si am incercat de 3 ori sa merg cu „pipa pacii” la Bucuresti si de fiecare data nu am fost bagat in seama. Razboiul este pe fata si va promit, va garantez ca vom castiga. Am luat toate masurile necesare ca sa fie un scandal cum nu s-a mai vazut. Ganditi-va ca in toamna incepe festivalul George Enescu si am promisiuni ca oameni mari de cultura vor lua atitudine. Cei mai mari din plan mondial, filarmonici mari. Imaginea Romaniei va fi tavalita si guvernanatii vor trebui sa ia atitudine.

Este inadmisibil ce se intampla, este o afacere imobiliara foarte clara, care se refera la spatii, gradini de vara, cinematografe atat din Bucuresti cat si din marile orase, sub masca unei reorganizari a RADEF-ului care probabil, banuiesc eu, ca se va transforma intr-un S.A. si va putea sa-si vanda din active oricand doreste pentru a se „dezvolta”. Este o lupta in care foarte multi timisoreni sunt langa noi.

Avem atatea premiere in orasul acesta. De ce nu stim sa ne promovam asa cum trebuie?

Timisoara este un oras unicat in Europa, este orasul cu aproape 15 mii de cladiri care sunt in zona de protectie arhitecturala. Este orasul unde s-a nascut Bela Bartok, langa Timisoara, Traian Vuia, Bela Lugosi, inventatorul bombei cu hidrogen Teller este de origine lugojana, etc. Totusi, la ora actuala, am impresia ca suntem un oras care suntem sub lupa concentrata si concertata impotriva noastra. Ati vazut ca Poli a ajuns in divizia C, mitropolitului i-a fost luata semnatura, noi nu primim nici un fel de bani. Va explicam ca Timisoara intra in competitia pentru titlul de capitala culturala,cu un mare handicap. Clujul a primit de la Guvern 74 de milioane pentru un centru cultural, inclusiv Sediul de filarmonica. 74 de milioane de euro inseamna la ora actuala aproape jumatate din bugetul Primariei Timisoara pe anul 2011, bani de la Guvern. Noi nu am primit nici un fel de bani. Am facut rost de 1 milion de euro din fonduri europene pregatite de noi si din banii sponsorilor din Timisoara si ai Primariei, ai Consiliului Local.

Se spune ca Banatu-i fruncea. Mai este Timisoara fruncea?

Timisoara este inca fruncea.. singura impotriva tuturor! Poate sunt putin rau. Daca mergeti la Arad, sau la Cluj sau in alte orase, o sa vedeti ca acele orase au inflorit, in primul rand cu bani de la Guvern. Si in al doilea rand cu bani europeni. Au stiut sa atraga fonduri mai multe decat Timisoara, trebuie sa marturisesc ca asa este. Au fost sprijiniti foarte tare si orasele au inflorit. Timisoara a fost inflorita, acum este intr-un stadiu de usoara ofilire, care dureaza cam de mult timp. Reinflorirea mugurilor Timisoarei tine foarte mult de administratie, care este gestionara bugetului acestui oras, dar si de oamenii care  lucreaza aici si pot sa sprijine prin proiecte private sau prin accesarea de fonduri si surse alternative de finantare.

Apropo de candidatura Timisoarei la titlul de capitala culturala europeana, ce sanse credeti ca avem? Stiu ca va implicati destul de mult…

Daca nu va fi jurizata candidatura Timisoarei de catre Romania, asa cum se prevede in regulament, care, atentie, este in schimbare si care spune ca vor fi sapte experti europeni si sase romani, si daca va fi un alt ministru al culturii, pentru ca la ora actuala, actualul ministru din pacate, si-a manifestat public sprijinul pentru Cluj, ceea ce mie mi se pare ca domnia sa ar trebui sa stea deoparte si sa fie linistit, cred ca Timisoara ar avea sanse foarte mari.

Dintre toate orasele, eu cred ca avem cele mai mari sanse daca ne putem gestiona si juca foarte bine aceasta carte a lobby-ului. Trebuie cautati profesionisti care sa se ocupe de promovarea Timisoarei. Nu trebuie facuta nici de mine, nici de alti directori de institutii culturale, nici de amatori. Daca nu angajam persoane profesioniste nu o sa putem sa ne facem simtita prezenta.  Nu uitati ca Timisoara are un Ioan Holender si o Herta Muller. Avem nevie de un om ca ea sa ne faca lobby… Ori noi nu stim cum sa ajungem la Herta Muller, de un an de cand a primit premiul Nobel noi nu am reusit sa o aducem la Timisoara…