Interviu cu avocatul Valeriu Rauta, decanul Baroului Timis: Daca avocatul si judecatorul sunt frati intr-o loja masonica, acest lucru nu trebuie sa influenteze actul de justitie!

Domnule decan, cum comentati decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a permite judecatorilor sa faca parte din masonerie, cu conditia ca apartenenta la aceasta organizatie discreta sa fie mentionata in declaratia de interese?

Nu m-am implicat in aceasta organizatie, nu am fost curios cum decurg ritualurile in interiorul lojelor masonice. Printre avocati nimeni nu spune ca face parte din masonerie, la fel cum si magistratii nu recunosc ca ar face parte din aceasta organizatie. Decizia CSM de a permite magistratilor sa faca parte din masonerie ridica voalul ce acoperea acest subiect tabu, desi Legea de organizare judecatoreasca nu le interzice judecatorilor si procurorilor sa faca parte din astfel de organizatii.

In opinia dumneavoastra, apartenenta anumitor magistrati la masonerie isi poate pune amprenta asupra actului de justitie? Ce se intampla atunci cand, in sala de judecata, avocatul este mai mare in grad masonic decat judecatorul care trebuie sa solutioneze dosarul?

In principiu, se merge pe ideea ca aceste organizatii au un rol pozitiv in societate. In situatia pe care o invocati dumneavoastra, ne aflam in fata unui raport dezechilibrat intre avocat si magistrat, dar sper ca masoneria nu se va implica in rezolvarea unei probleme de drept. Fiecare institutie are rolul ei. Pe de o parte, justitia romana trebuie sa se ghideze dupa Codul de procedura civila, unde este delimitat clar rolul avocatului si rolul judecatorului in cadrul actului de justitie, fara alte influente. Pe plan secundar, daca dansii sunt frati intr-o loja masonica, acest luru nu trebuie sa-si puna amprenta asupra actului de justitie. Pana la urma, nu e nimic nou in aceasta chestiune, magistrati masoni au existat si vor mai exista…

In ultimii zece ani, Baroul Timis s-a confruntat cu un val de concurenta neloiala venita din partea avocatilor clandestini, adica a absolventilor de Drept inscrisi in baroul paralel, infiintat de inginerul Pompiliu Bota. In ce stadiu se afla rezolvarea acestei probleme, in conditiile in care procurorii inca nu s-au decis sa trimita pe cineva in judecata pentru infractiunea de exercitarea fara drept a unei profesii?

S-a declansat ceva, ceva la Bacau, unde seful baroului paralel a fost arestat, si la Suceava, unde mai multi avocati clandestini s-au ales cu dosare penale| E un inceput timid, dar asteptam solutia instantelor de judecata! Deocamdata, parchetele au dat un semnal, dar solutia trebuia sa vina de la instante. Condamnat si pentru ce! Noi avem cel putin 50 de plangeri penale la parchetele noastre din Timis. La foarte multe s-au dat solutii de neinceperea urmaririi penale, pe motive variate. Acuma, mai sunt cateva pe rolul acestor parchete, asteptam sa vedem cum evolueaza solutii alte dosare din tara si vom reveni cu precedente juridice, pentru a nu se mai spune ca nu exista latura subiectiva a infractiunii de exercitare profesiei de avocat fara autorizatie. Noi nu avem elemente concrete de incriminare a acestor colegi, intre ghilimele, care sunt si ei absolventi de Drept si platesc taxe la stat pentru veniturile obtinute din avocatura. Cu asta ni se tot scoate ochii. Din cate stiu, mai exista trei sau patru asemenea avocati care se mai prezinta in instanta, dar nu cu delegatii avocatiale similare cu ale noastre, care se foloseau inainte, ci cu procura de la notar semnata de client.

Peste cateva zile incepe examenul de primire in profesia de avocat si vreau sa va intreb daca avocatura a devenit o casta, o profesie aproape inchisa pentru absolventii de Drept, in conditiile in care se pun tot mai multe bariere in calea celor ce doresc sa intre in barou. Ultima gaselnita este preselectia candidatilor prin intermediul testului grila, care precede examenul propriu-zis…

Tendinta, din pacate, a fost de stopare, cat de cat, a accesului in profesie a tinerilor absolventi de Drept, in conditiile in care numarul acestor absolventi este foarte mare. Accesul in alte profesii juridice este si mai restrictiv, mai cu seama la magistrati si notari. Ne-am trezit, acum trei-patru ani, cu concurenta serioasa la accesul in profesie si atunci conducerea cea mare a avocatilor, respectiv UNBR, a gasit ca ar fi util si practic sa procedam – ca si ma magistrati si notari, daca nu ma insel – cu acel test grila. S-a introdus de doi ani, aparent este restrictiv, dar pe de alta parte este benefic. Eu inteleg afluenta mare de candidati, mi se pare normal ca multi sa-si doreasca sa profeseze intr-o meserie cat de cat eleganta, dar candidatii trebuie sa faca si dovada calitatilor. Nu-i suficient sa fii absolvent de Drept, ci ca sa accezi intr-o functie in care te joci cu viata si averile oamenilor trebuie sa treci printr-o selectie dura. Daca va uitati pe statistici, mai mult de jumatate dintre candidati cad la testul grila, ramanand in cursa copiii pregatiti, care peste ani si ani vor dovedi ca au meritat sa profeseze ca avocati. Nu vad testul grila ca o bariera la intrarea in profesia de avocat, ci ca o preselectie dura si necesara a candidatilor.

Domnule decan, va intreb foarte direct si sper sa-mi raspundeti la fel de direct si sincer: exista un conflict in stare latenta intre avocati si mediatori?

Intr-adevar, exista o stare latenta de numultumire in randul avocatilor! Aceasta a plecat de la aparitia noului Cod de procedura civila, intrat in vigoare in luna februarie 2013, unde se prevede obligatia clientilor de a parcurge procedura medierii. A deranjat mult lumea avocatesca faptul ca noi nu am fost inclusi in corpul mediatorilor! Noi care practicam dreptul si care, practic, facem procedura medierii vrand-nevrand, nu am fost inclusi in acest corp profesional. A fost o lacuna a legii si gratie eforturilor tuturor barourilor, a conducerii noastre de la Bucuresti, legea a fost amendata printr-o Ordonanta de Urgenta emisa la sfarsitul lunii iunie, care parmite avocatilor, dar si notarilor, judecatorilor, procurorilor, executorilor, juristilor si a celorlanti absolventi de Drept sa efectueze sedinte de informare in procedura medierii. Legea medierii in esenta ei a fost buna, insa aplicarea ei a lasat de dorit! Pentru ca nu poti sa te dai pe mana cuiva care face un curs de doua-trei saptamani si automat devine specialist in Drept. Am vazut profesii si profesii, de la inginer agronom la tehnician auto, cu totii intrati in categoria profesionala a mediatorilor. Ce legatura au acesti oameni cu Dreptul ? Ce garantii are o persoana ca acei mediatori ii pot oferi sfaturi utile, juste si corecte? Pe ce baza, pe cele doua saptamani de cursuri? Cred ca legea s-a facut pentru anumite categorii de persoane, cu tinta precisa, si atunci s-au creat aceste animozitati. Nu cred ca un magistrat poate sa puna baza pe o asa-zisa hotarare care o ia un mediator, care nu are nici macar studii de Drept. Exista pericolul ca o jumatate din clienteala sa fie preluata de acesti mediatori si, pe actuala criza economica, cand lumea nu are bani, asta ne mai lipsea noua!

Apropo de criza economica si tendinta unor magistrati de a se imbogati pe cai oculte, cum ati comenta declaratia unui fost ministru al Justitiei, care spunea ca avocatii sunt agentii coruptiei din interiorul actului de justitie?

Sa fiu sinceri, avand in vedere si ultimele evenimente de la Bucuresti, unde mai multi colegi avocati au fost arestati, tind sa cred ca fostul ministru avea dreptate! Cum nu exista padure fara uscaturi, si in profesia noastra au ajuns sa fie avocati unii care n-au ce cauta in aceasta profesie. Si care vazand, ca in ultima vreme, clientela este in scadere, au gasit alte resurse de trai, speculand nevoia unor creduli de a se interveni fie la parchet, fie la politie, fie la instantele de judecata. E trist ca avem asemenea exemplare, iar Bucurestiul a dat tonul cu asemenea avocati care nu aveau ce cauta in profesie. Din fericire, gratie DNA-ului, DIICOT-ului si a justitiei in sine, asemenea elemente sunt inlaturate. Totusi, pana la eradicarea coruptiei din justitie, acesti oameni fac un mare deserviciu avocaturii, pentru ca multa lume percepe ca, daca ai bani, apelezi la un avocat descurcaret si poti castiga orice proces. Totusi, nu doar avocatii sunt vinovati pentru intretinerea ideii ca justitia este o afacere, in conditiile in care solutia finala o da judecatorul…

Sunteti decanul Baroului Timis de aproape un an si, desigur, se impune sa va intreb cate dintre promisiunile cu care v-ati convins colegii sa va voteze le-ati pus in practica?

Am plecat la drum cu intentii multe, insa, din pacate, recunosc, doar partial le-am realizat! Am incercat sa punem in practica ceea ce este mai urgent si de prima necesitate, respectiv deblocarea a relatiilor inter avocatiale, intrucat exista o falie intre generatii care a provocat o oarecare raceala intre avocati. Faptul ca in ultimii ani au avut acces in profesie multi tineri, a creat un pol mai mare de avocati tineri decat cei ce sunt de varsta a doua sau a treia. Conflictul dintre generatii se resimte in mod inevitabil si atunci am incercat sa mai atenuam aceste mici neintelegeri. Primul lucru pe care l-am facut a fost sa le propun o socializare reala, sa imbinam utilul cu placutul, profesia cu experienta. Dupa cum stiti, in fiecare an sarbatorim Ziua Baroului, prilej cu care se organizeaza un bal. Daca pana acum doi-trei ani, la acest bal participau 70-100 de persoane, si cam aceeasi tot timpul, anul acesta am decis sa convoc asociatia de avocati tineri din cadrul baroului, sa port o discutie cu reprezentantii lor, sa-i intreb discret si deschis ce anume ii impiedica sa participe si dansii la asemenea manifestari, mi-au explicat ca sunt divergente de gusturi referitoare la local, muzica, programul distractiv, meniu si altele, ca doresc o schimbare. M-am aliat sugestiilor si opiniilor lor si am avut placuta surpriza sa avem la balul de anul acesta nu mai putin de 220 de insi. Record de participare! Acest eveniment a unit mult colegii de diferite generatii, motiv pentru care s-a cerut repetarea balului si de Ziua Femeii. Din pacate, in 4 martie s-a intamplat acel eveniment nefericit cu incendiul care a mistuit acoperisul cabanei noastre de la Valiug, motiv pentru care s-a renuntat la bal. A doua chestiune care am pus-o pe picioare tine de organizarea si programarea oficiilor. O spun deschis, la situatia economica actuala, un sfert dintre colegi traiesc din oficii. Nu e mult, dar sunt niste bani! Este adevarat, vin cu intarziere, si aici avem probleme cu Tribunalul Timis. Si in problema oficiilor i-am convocat pe tinerii colegi si, impreuna, am decis sa schimbam regulamentul care era pana anul trecut si sa elaboram altul, care respecta normele legale in vigoare, mai bun. Ca dovada, la ora actuala avem 230 de insi inscrisi in registru, cu care onoram toate solicitarile. Sigur, mai sunt si sincope, ca nu poti sa faci totul ca la carte. Totusi, pentru a preintampina eventualele probleme legate de prezenta avocatului din oficiu in cauzele cu urmarire penala la Politie sau Parchet, am decis ca cei trei avocati planificati, zilnic, la oficii sa fie dotati cu telefoane mobile din partea baroului pentru a fi contactati direct de catre organele de ancheta.

In final, doriti sa transmite ceva, in mod public, celor peste 800 de avocati din Baroul Timis?

La 1 septembrie a inceput noul an juridic, de aceea nu pot sa doresc colegilor sa aiba cat mai multi clienti, cu potential financiar, si sa mentina stacheta calitatii la care ne afla in prezent, cu rugamintea de a incerca, pe cat posibil, sa uite de anumite ranchiune care apar intre ei in timpul dezbaterilor din salile de judecata, pentru ca, in fond, vom trai si vom manca o paine aici zeci de ani si nu e frumos sa fim dusmani. Pe de alta parte, ii atentionez ca si baroul este obligat, la randul lui, sa vegheze la respectarea de catre avocati a unor prevederi legale referitoare la plata cotelor si a taxelor la casa de pensii a avocatilor. Vrand-nevrand, si colegii mei trebuie sa se alinieze la aceste obligatii, pentru ca altfel pot ajunge la situatia de suspendare. Nu doresc nimanui sa ajunge pe lista aceea de datornici si sa fie pusi in discutia consiliului. Pe cat posibil am lasat loc sa plateasca si in rate, cu o intarziere de o zi-doua, numai sa fie bine si sa nu se ajunga la suspendari. Asteptam si noi o revigorare a sistemului economic, care sa aduca si incasari mai multe la toti colegii, insa sunt si alte activitati benefice din punct de vedere financiar, nu doar prestatia la bara sau relatia directa cu clientul. Ma refer la mediere, respectiv sedintele de informare, institutia curatorului, pentru care avem deja solicitari, si altele…