Noutati :

Model european de succes. De ce avem nevoie de regionalizare?

13 noiembrie, 2010 - 09:51 AM
Autor: Mirela Vladuti      
Categorie: TIMISOARA MEA
3

Guvernele de la Bucuresti au mimat dintotdeauna regionalizarea! La presiunea UE au infiintat opt regiuni de dezvoltare care, insa, nu au nici macar personalitate juridica. Peste tot in tarile care au aderat la UE, fondurile structurale au fost impartite la nivel regional!

La noi, exista doar un singur Program Operational care gestioneaza fonduri europene la nivel regional! Este vorba de Programul Operational Regional prin care cele opt regiuni pot accesa 4,4 miliarde euro, adica putin peste 19 la suta din totalul fondurilor structurale europene disponibile pentru Romania pana in 2013!

Regiunea Vest, din care facem si noi parte, are alocat putin peste 10 la suta din totalul fondurilor disponibile pentru regiuni, reprezentand aproximativ 2% din totalul fondurilor structurale cuvenite tarii noastre, restul de 98% este gestionat la nivel central de puterea de la Bucuresti.  Pentru ca tabloul sa fie complet, cuvantul final pentru aprobarea proiectelor finantate din POR il are tot Capitala.

Intr-o vizita recenta la Timisoara, ministrul Elena Udrea spunea ca, cel putin pana in 2013, o astfel de impartire teritoriala si administrativa este imposibila.  Cu toate acestea, Uniunea Europeana incurajeaza formarea unor astfel de regiuni, dovada stau si tari precum Austria sau Ungaria, unde acest model a fost implementat cu mult timp in urma.

Regionalizarea nu este un concept inventat de maghiari, de separatisti sau de cei care vor autonomie teritoriala. Tratatul de la Maastricht din 1992, act ce sta la baza Uniunii Europene, spune tocmai contrariul: deciziile trebuie sa fie luate la un nivel cat mai apropiat de persoanele care sunt afectate de aceste decizii! Aceasta ar presupune ca fondurile care se strang la nivel regional sa ramana aici in proportie de 70 la suta, iar restul de 30 la suta sa mearga la bugetul national pentru functionarea aparatului adminsitrativ central.

Cateva modele de regionalizare europeana de succes sunt din state de mult aderate la UE. Austria, Belgia, Franta, Germania, Italia, Portugalia si Spania au decis sa infiinteze regiuni cu personalitate juridica si cu guverne regionale cu un grad sporit de autonomie financiara. De cealalta parte sunt Danemarca, Grecia, Irlanda, Luxemburg, Olanda, Suedia si Marea Britanie, care nu au regiuni, dar nivelele de guvernare locala au, si ele, un grad sporit de autonomie financiara.

Romania este, ca de obicei, la mijloc. Are regiuni, dar care nu functioneaza, iar despre autonomie financiara locala nici nu poate fi vorba. Elena Udrea declara in vizita recenta de la Timisoara ca cel putin pana in 2013 o reimpartire nu este posibila. „Pana in 2013 nu se va face o reimpartire a Romaniei in regiuni si va trebui ca abordarea noastra sa fie una pragmatica. Este vorba si de considerente istorice, economice. Dar din punctul de vedere al ministerului aceasta reimpartire, care credem ca va fi necesara, trebuie sa aiba ca prim scop o mai mare eficienta si o implicare mai directa asupra unei mai bune absorbtii a fondurilor europene in urmatoarea perioada“, a spus Udrea.


Timisoara acopera 70% din bugetul orasului din venituri proprii

Bilantul calitatii serviciilor publice la nivelul municipiilor resedinta de judet, realizat de Institutul pentru Politici Publice Bucuresti, releva faptul ca Timisoara si Arad sunt adevarate motoare pentru economia edilitara din zona de vest a tarii. Politicile fiscale implementate in cele doua orase se disting prin creativitatea ce sta la baza „inventarii” de noi taxe si impozite locale, dar si prin civismul de care dau dovada locuitorii, care-si achita la timp darile catre bugetele locale. Conform datelor statistice cuprinse in acest bilant, in perioada 2008 – 2009, Timisoara este pe locul II, la nivel national, in ceea ce priveste ponderea veniturilor proprii in totalul veniturilor municipiului, cu un procent de 70%. Aradul acopera 62% din veniturile totale, Deva – 57%, iar Resita 52%.

Daca vorbim despre impunerea de taxe speciale locale, Resita e pe primul loc cu nu mai putin de 124, urmeaza Arad – 67, Timisoara – 56 si Deva – 12. Gradul de colectare a impozitelor si taxelor de la persoane juridice ne arata ca Resita pune presiune pe oamenii de afaceri cu un grad de colectare de 83%, urmeaza Deva – 79%, Timisoara – 64% si Arad – 60%. Daca vorbim de gradul de colectare a impozitelor si taxelor la persoane fizice, situatia nu se schimba prea mult, in sensul ca Resita-si pastreaza locul I la acest capitol in zona de vest, cu un procent de 82%, urmeaza Deva – 71%, Timisoara – 70%, Arad – 62%. Daca iluminatul public poate fi considerat un element de civilizatie citadina, Timisoara cheltuia in 2009 nu mai putin de 7.035.000 de lei pentru a da stralucire noptilor de pe Bega. Cu acest „scor” ocupa locul III la nivel national. Urmeaza, la distanta mare, Aradul – 2.409.000 lei, Resita – 1.800.000 lei, Deva – 1.400.000 lei.

Sorin Maxim, director ADR Vest

Reorganizarea regiunilor, necesara incepand cu 2014

Directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Vest, Sorin Maxim, este de parere ca momentul in care structura regiunilor se va schimba este aproape. De altfel, si parlamentarii europeni, prezenti la Timisoara la finele saptamanii trecute, au spus ca trebuie facute schimbari pentru a atrage mai multe fonduri europene, Romania neavand o bila alba la acest aspect.

Transformarea regiunilor in entitati cu personalitate juridica ar insemna ca regiunea ar avea un Parlament propriu, regional, si un Executiv regional, aspecte greu de imaginat ca fiind posibile. „Cred ca, in primul rand, trebuie avute alte lucruri in vedere. Daca tot ceea ce inseamna partea de dezvoltare si finantare s-ar face regional, deja ar fi un mare pas inainte, fara a lua ceva de la judete sau fara a desfiinta. Tinta noastra este de a descentraliza anumite activitati si decizii, de la planificare la implementare de la nivel national. Cel mai important lucru ar fi ca tot ce se planifica sa se faca la nivel regional, sa existe un buget de dezvoltare alocat planificarii, din start, de la nivel regional. Din 2014 este obligatoriu sa se faca o schimbare, sa se evolueze din punctul de vedere al structurilor institutionale”, a precizat Maxim.

Fiecare regiune are judete mai puternice sau mai putin atractive pentru investitori, in Vest un rol mai mic avandu-l Caras-Severinul si Hunedoara. Totusi, oficial, nu se simte nicio diferenta intre unele judete si altele, pentru ca nu se poate contabiliza cu cat contribuie fiecare la buget, tocmai pentru ca nu exista niciun buget regional. „Politica de coeziune finanteaza in principal zonele care au probleme in dezvoltare pentru a le putea aduce la un nivel de dotari minime. Daca regiunea ar fi foarte bogata, cum e Bucurestiul, poate nu ar mai primi asa de multi bani”, a explicat directorul ADR Vest.


Doi timisoreni vor realiza un concurs de idei pentru steagul Banatului


Daca tot vorbim despre regionalizare, cativa timisoreni s-au gandit deja sa confere o identitate proprie Banatului, prin conceperea unui steag al regiunii. Aurelian Scorobete a hotarat anul trecut, impreuna cu un fost coleg, sa initieze un concurs de grafica experimentala pentru o stema a Banatului.

“Ideea a aparut in perioada in care s-a dezbatut pe unele forumuri problema blazonului oficial al orasului Timisoara, deci cam din vara anului 2009. Din aproape in aproape, am realizat ca Banatul, ca si regiune istorica, nu are si nu a avut niciodata insemne heraldice. Pentru Banatul din Romania, comisia Heraldica a Romaniei a stabilit in 1921 un blazon, dar nici acesta nu cred ca este suficient de reprezentativ. Elementele din acest blazon amintesc mai mult de Banatul de Severin prin reprezintarea podul lui Apollodor din Damasc. Deci, inca din momentul elaborarii, stema Banatului a fost contopita cu stema Olteniei”, spune Scorobete.

Deocamdata, nu s-a ajuns la o varianta finala pentru stema, insa lucrarile sunt in toi. „In timp, s-au alaturat in acest demers mai multi prieteni, printre care si persoane care au cunostinte despre Banatul istoric, asa ca dezbaterile pe acest subiect au devenit tot mai interesante. Astazi nu putem vorbi inca de o concluzie finala, pentru ca apar mereu elemente noi in discute. Oricum, dupa ce se vor cristaliza variantele cele mai bune, ele vor fi prezentate probabil pe un site si supuse dezbaterilor publice”, a concluzionat Aurelian Scorobete.


Ce spun timisorenii despre regionalizare?

Iosif Bala, student la Informatica: „Ar fi bine sa fie un guvern local, sa ne facem autonomi. Oricum se fura destul, va fi o diferenta de suma. Cred totusi ca sunt sanse mai mari de investitie daca bugetul ramane aici”.

Sorin Ciutacu, profesor universitar: „Regionalizarea este benefica numai daca se face in cadrul legislatiei Uniunii Europene. Aici este periculos, ajungem la enclava”.

Victor Popa, regizor: „Sunt de acord cu regionalizarea. Cei care produc si recepteaza trebuie sa fie la egalitate. Ne plangem ca exista diferentieri si asteptam sa primim ceva. Regionalizarea poate aduce beneficii in plus pentru dezvoltare”.

Alexandrina Gherghel, membru al unei asociatii: „Pentru Timisoara, regionalizarea ar fi avantajoasa. Un mare dezavantaj ar fi pentru zonele defavorizate. Ar trebui sa existe o cale de mijloc. Nu sunt de acord cu regionalizarea”.

Ioan Nicola, taximetrist: „Regionalizarea este buna. Zona de vest produce mult mai mult de cat primeste. intotdeauna am fost defavorizati fata de bucuresteni, sigur ne vom descurca mai bine daca toti banii ar ramane aici.“

Rating

  • 3comentarii

recomanda prietenilor

Pareri

  1. Sa fim realisti!!O regionalizare nu va exista in RO,pentru ca actualul Guvern,ca si celelalte de dupa 1990,s-au folosit de potentialul economic al Vestului in scopuri electorale…Imaginati-va ca daca s-ar fi facut regionalizare dupa 1990,Bucurestiul de unde ar fi avut bani de aruncat pentru proiecte ametitoare de infrastrucura rutiera??Sumele care se primesc de la bucuresti sint o pondere de DOAR 5%,nicidecum 10% cum s-a scris in articol…Atita vreme cit interesele politice exista nici pest 100 de ani nu va exista regionalizare in RO…

  2. Pentru ca tabloul sa fie complet, cuvantul final pentru aprobarea proiectelor finantate din POR il are tot Capitala – in acest paragraf citat apare o mica eroare. Aprobarea proiectelor se face la nivel regional, de catre Agentia de Dezvoltare Regionala Vest. Evaluarea acestora se realizeaza cu evaluatori selectati de ADR Vest. O schimbare in numarul de regiuni cred ca este aproape imposibil. In Tratatul de aderare este stipulat acest lucru si Capitolul 21 a fost inchis dupa ce acest criteriu a fost indeplinit.

  3. Eu sunt din Bucuresti dar sustin regionalizarea. Nu e adevarat ca bucurestenii sunt „contra”. E la mintea cocosului, o tara impartita eficient va fi guvernata eficient.

    O sa citez articolul si pe blogul meu, unde am scris recent ceva pe tema asta.
    http://reformanoastra.wordpress.com/2010/11/09/impartirea-pe-regiuni/

    Numai gandul la ce jaf are loc la nivelul Consiliilor Judetene! Ce mitici si smecherasi sunt cumetri cu consilierii. Capitalismul de cumetrie s-a nascut la Judet. Probabil jumatate din resurse se pierd acolo. Cei care fura in Guvern sunt mici copii pe langa baronii locali.