Cum a reusit Romania sa recupereze din Marea Britanie un mic tezaur dacic

Acum 2.050 de ani fierarii din muntii Orastiei bateau monede sofisticate, folosind aur rafinat si nici nu si-ar fi inchipuit ca numele regelui Koson va fi celebru peste veacuri, iar micile piese metalice vor fi la mare cautare.

Dupa Revolutie cautatorii de comori au gasit peste 20 de tezaure dacice mari si, ajutati de complici, au scos din tara peste 100 kg de obiecte dacice de aur si 500 kg de obiecte de argint. Totusi, din cand in cand vin si vesti bune, iar acum o mica parte dintr-un tezaur, mai exact 145 de kosoni dacici dusi in Marea Britanie, s-au reintors in tara si toata operatiunea a pornit de la un simplu control la frontiera.

„In ultimii 10-15 ani, din sit-urile arheologice ale muntilor Orastiei au disparut circa 20 de tezaure care sunt inventariate si despre care autoritatile judiciare s-au sesizat ca fiind sustrase. Vorbim despre tezaure de valoare mare, unele au peste 3.000 de monede”, explica Augustin Lazar, procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, prezent la conferinta de presa unde au fost prezentate monedele recuperate.

Dupa inventarierea acestor comori s-au facut cereri de asistenta judiciara internationala si 34 de inculpati au fost pana in acest moment trimisi in judecata, cazurile fiind in diverse stadii.

In ultimii ani au fost recuperate mai multe tezaure prin colaborarea dintre autoritatile romane si cele din tarile unde obiectele fusesera duse de cei care doreau sa le vanda. Procedeul de recuperare necesita insa timp si resurse. Acum, un lot important de 145 de kosoni dacici din aur a fost recuperat din Marea Britanie, iar Augustin Lazar a povestit cum s-a reusit.

In toamna lui 2010 autoritatile britanice s-au sesizat cu ocazia unui control vamal ca un cetatean roman avea asupra lui 145 de monede dacice pe care a spus ca le-a primit in Ungaria tot de la un roman care actionase ca intermediar, spune procurorul.

Cetateanul asupra caruia fusesera gasite monedele a spus ca incercase sa le vanda la o casa de licitatie din Regatul Unit, insa nu a izbutit si atunci a hotarat sa le duca in Germania unde avea legaturi la o alta casa de licitatii.

Din raportul de expertiza a rezultat ca acest lot era foarte asemanator cu un lot de 142 de kosoni care au fost gasiti in 2009 pe teritoriul tarii. Romanul a fost arestat o perioada de timp in Marea Britanie si apoi s-au facut verificari si comunicarile dintre autoritatile romane si cele britanice au aratat ca omul era trimis in judecat intr-un dosar din 2008 pentru fapte similare la o instanta din Hunedoara. Omul este cercetat in tara pentru export ilegal de bunuri culturale si pentru spalare de bani.

La intreaga actiune de recuperare au participat magistrati de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, ofiteri de politie, functionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe si experti de la Muzeul National de Istorie a Romaniei, precum si omologi ai lor din Marea Britanie.

Cele 145 monede din aur dacice, readuse in tara acum, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei ¬ Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese apartin variantei cu monograma pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fara monograma.

Monedele regelui Koson sunt singurele emisiuni dacice care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost batute din aur rafinat si aluvionar (provenit din Dacia), in atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe nu numai despre istoria politica, dar si despre viata economica, sociala sau arta si religia Daciei in anii care au urmat disparitiei lui Burebista.

Informatiile publicate de opiniatimisoarei.ro pot fi preluate de alte publicatii online doar in limita a 500 de caractere si cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la aceasta regula constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratata ca atare.