Uşor cu euroscaunul electric pe scări

  Opinii: 0
Publicat: 27.05.2009 20:37
Accessat de 38 ori

Alegerile europarlamentare ne bat la uşă şi sunt toate şansele să le lăsăm să aştepte acolo fără să le deschidem, să le lăsăm să doarmă pe preşul cu „welcome”, ba chiar să şi asmuţim câinii pe ele, să chemăm poliţia să le umfle sau să facem glume nesărate, întrebându-le ce fel de pizza au adus. Asta-i situaţia, asta-i actualitatea, hai bună ziua, dragi contribuabili şi dragi consumatori, bine aţi revenit în irealitate.
Nu ştiu ce descălecare în Timişoara a vreunui mare perso-naj al vremurilor noastre a stârnit o lipsă de interes mai simpatică decât debarcarea lui EBă, duminica trecută, când sper că încingeaţi grătarele şi puneaţi pe foc şi ultimii copaci căzuţi la furtună.
Poate doar miniturneul lui Don Costel Basilico, în care îşi promova primul şi ultimul album de colinde internaţionale şi balade şoimăreşti (Ha! v-am prins, doar dacă sunteţi fani înfocaţi aţi ridicat mai devreme o sprânceană, ştiind că nu a scos niciodată aşa un album. Poate două!).
Să revenim. Aşadar, EBă a venit să le prezinte micilor vienezi ce idei interesante au avut alţii, care chiar i-au dat o listă cu ce să memoreze, şi să le arate platforma-program de europarlamentar: ora 10 – eurotrezirea, ora 12 – eurocafeaua de dimineaţă pe terasă pe ştrasse la Bruxelles, ora 14 – euroshopping, ora 16 – începutul şi sfârşitul eurozilei de lucru. Şi tot aşa.
Micii vienezi nu s-au înghesuit ca la eurours să o vadă pe EBă, deşi tot mai rar găseşti spectacole bune de divertisment fără bilet de intrare. În lipsă de materiale audio-video compromiţătoare, putem doar să bănuim ce s-a discutat la întâlnirea lui EBă cu micii vienezi care, totuşi, au căzut inexplicabil în plasă.
Aşadar, EBă, ca orice alt tânăr independent care candidează la ceva anul ăsta, speră să reuşească, iar pe moment se mulţumeşte şi cu postul de europarlamentar, însă pe viitor ţinteşte spre locurile de asioparlamentar, americoparlamentar şi de ce nu, mondoparlamentar şi universoparlamentar. Să nu fim răi, se aude?
Există şi candidaţi oarecum locali la euroscaunele care se pun la bătaie, dar ce să le mai ceri şi la ăştia, când nici promisiunea cu „week-end fără ploi în România” nu au reuşit să şi-o respecte. Păi, să nu dai după ei cu plasa plină de brichete electorale, un kil de zahăr şi o legătură de ridichi, pe care încearcă să ţi-o paseze în schimbul votului?
Alegerile astea sunt doar de încălzire, alea mai serioase vin la toamnă-iarnă, când inclusiv tata lui EBă va dori să se mai dea o tură la ghidonul ţării. Să vedeţi atunci proiecte curajoase, câini cu euro în coadă şi autostrăzi suspendate în grădinile Semiramidei. Vai de noi! Cu frişcă!
Hai asfaltare!
Traian Bugescu