Pe bune ? O pacoste mortală…

  Opinii: 0
Publicat: 01.03.2010 15:09
Accessat de 96 ori

de Cristiana Tomescu – 16 ani

Cancerul fie că este neoplasm, tumoare malignă sau neoplazie este şi va fii cea mai înfricoşătoare  boală a omenirii. El mi-a luat ce aveam mai scump pe lumea asta, mama mea, care avea cancer la sân. Încă nu-mi vine să cred că am pierdut-o. Poate dacă se trata din timp o aveam şi acum alături de mine. Ce mă întristează şi mai mult este faptul că acest cancer apare tot mai frecvent şi la vârste tot mai mici.

Cancerul la sân este cel mai des întâlnit la femei, situat de obiciei pe locul II, după cancerul de piele. Ţinând cont de speranţa actuală de viaţă, s-a determinat că aproximativ 1 din 9 femei va suferi din cauza neoplasmului. Acesta apare de regulă mai târziu, dar studiile arată că se dezvoltă pe parcursul unei vieţi întregi. Şi bărbaţii pot face cancer la sân, dar numărul lor este mai mic de jumătate de procent din totalul cazurilor.

Acest neoplasm apare de obicei cu formarea unei mici tumori bine delimitate. Unele  sunt benigne, însemnând că nu invadează alte ţesuturi, altele sunt maligne, sau canceroase. Tumorile maligne au potenţialul de a face metastaze, adică de a se răspândi. Ajungând la o anumită dimensiune, este tot mai probabil să iradieze celule care se răspândesc în alte părţi ale corpului prin vasele de sânge şi prin sistemul limfatic.

Tipurile diferite ale acestui cancer cresc şi se răspândesc cu diferite viteze. Unora le trebuie ani pentru a se răspândi în afară sânului, în timp ce altele o fac rapid. Factori de risc sunt: sexul, vârsta, riscul genetic, istoricul familial, istoricul personal de cancer de sân, rasă, examinările radiologice la vârsta mică, biopsii, terapia de substituţie hormonală, consumul de alcool, obezitatea.

 Expunerea la estrogen creşte riscul de a se îmbolnăvi de cancer la sân dacă femeia:
•  are prima menstruaţie înainte de 12 ani;
•  naşte primul copil după 30 de ani;
•  are ultima menstruaţie după 55 de ani, sau lungimea ciclului ei menstrual este în afară intervalului mediu de 26-29 de zile (adică este mai scurt sau mai lung).


Estrogenul este un hormon feminin care determină apariţia estrului - fază a ciclului sexual la mamifere în care mucoasa uterului permite fixarea ovulului fecundat. El le comandă celulelor să se dividă. Cu cât acestea se divid mai mult, cu atât sunt şanse mai mari să fie anormale, fiind posibil să devină canceroase. Unii cercetători au estimat chiar că o întârziere de 2ani în debutul menstruaţiei ar putea însemna o reducere cu 10% a riscului de cancer mamar mai târziu!

O femeie a cărei mamă, soră, sau fiică a avut cancer la sân are un risc de 2-3 ori mai mare de a se îmbolnăvi, mai ales în cazul în care în familie sunt afectate de această neoplazie cel puţin 2rude de gradul I. Cercetătorii au identificat deja 2gene responsabile pentru unele apariţii ale cancerului la sân în familie – numite BRCA1 şi BRCA2. Aproximativ una din 200 de femei poartă genele. Faptul că are gena predispune femeia la cancer de sân, dar nu garantează declanşarea bolii.

O altă cauză a acestei boli poate fi şi folosirea  anti-perspirantului. Majoritatea produselor de pe piaţă sunt o combinaţie deodorant/anti-perspirant. Deodorantul este bun, anti-perspirantul nu! Iată de ce: corpul uman se foloseşte de câteva zone pentru a elimina toxinele : spatele genunchiului, spatele urechii, zona inghinală şi subsioara. Ele sunt eliminate sub formă de transpiraţie. Anti-perspirantul, aşa cum îi indică clar şi numele, inhibă transpiraţia, împiedicând corpul să elimine toxinele la subsioara. Acestea nu dispar pur şi simplu, sunt depozitate în nodulii limfatici de sub braţ din moment ce nu pot fi eliminate.

Aproape toate tumorile în cazul cancerului de sân sunt localizate în sfertul sus-exterior al sânului, adică exact acolo unde se găsesc nodulii limfatici. Studiile susţin că nu blocarea glandelor sudoripare ar fi responsabilă de apariţia cancerului, ci doar substanţele conţinute de deodorante şi antiperspirante. Deci procesul în sine de împiedicare a transpiraţiei nu conduce la cancer. Problema este subtanţa cu ajutorul căreia se face stoparea transpiraţiei: aluminiul (el blochează glandele sudoripare).

Recent s-a constatat că obiceiurile practicate în adolescenţă pot influenţa semnificativ riscul de cancer mamar mai târziu în viaţă. Indiferent de localizare, cancerul este declanşat de unele mutaţii ale ADN-ului din genele anumitor celule. În timpul pubertăţii, nivelurile crescute de hormonul denumit estrogen duc la diviziuni rapide ale celulelor glandelor mamare. Aceasta le face mai vulnerabile la alterări ale ADN-ului şi nu le da răgazul să repare aceste stricăciuni înainte ca ele să devină permanente.

Potrivit specialiştilor de la Universitatea Cornell din SUA, celulele incomplet maturizate ale glandelor mamare fixează mult mai puternic carcinogenii (substanţe care cauzează cancer) şi nu sunt la fel de eficiente în repararea ADN-ului ca celulele mamare mature.