Liviu Neguţ: „În zona de vest a ţării, criza se cam aproprie de sfârşit“

Autor: George Schinteie (george.schinteie@opiniatimisoarei.ro) Opinii: 2

 Liviu Neguţ, directorul coordonator al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Timiş, a acordat un interviu săptămânalului "Opinia Timişoarei", în care vorbeşte despre situaţia şomajului din judeţ, despre efectele crizei economice asupra locurilor de muncă, dar şi despre acţiunile care au loc pentru reconversia socială a celor rămaşi fără serviciu.

Domnule Liviu Neguţ, sunteţi pregătiţi să absorbiţi valul masiv de disponibilizări care vor avea loc anul acesta?

Chiar acum am primit o situaţie care se referă la primele trei luni ale acestui an. Este vorba de 1467 de notificări de dosare care vor fi înregistrate la noi pentru şomaj, dar în acelaşi timp am observat că în luna ianuarie, numărul de locuri vacante primite de la angajatori a crescut. Comparativ cu vara anului trecut când aveam 20-30 de locuri anunţate, în ianuarie a.c. am ajuns la 200-220. având în vedere că mare parte din locuri sunt în construcţii, din luna martie, când reîncepe această activitate, cu siguranţă acest număr va creşte. Noi suntem pregătiţi de asemenea cu cursuri de formare, de reconversie, în aşa fel, încât cei care caută un loc de muncă să aibă o şansă în plus.

Este aproape un paradox: străbatem o perioadă de criză, iar dv spuneţi că este un necesar de forţă de muncă?

Din studiile noastre rezultă că, în 2009, criza a început din zona de vest şi s-a cam finalizat tot începând cu partea de vest. Acest reflux va fi şi pentru restul ţării cu o întârziere de două-trei luni.

Aţi făcut o afirmaţie anul trecut că veţi încerca să menţineţi şomajul la 4% în judeţul Timiş; care sunt premisele pentru acest an?

Din câte am discutat cu colegii, rata şomajului s-ar menţine la nivelul lunii decembrie. Începând din luna martie sperăm să ne situăm în jurul a 4%.

Comparativ cu alte judeţe cum staţi?

Suntem pe locul trei, după Bucureşti şi judeţul Ilfov. Bineînţeles că se raportează la numărul de persoane active, iar noi sperăm că ne vom menţine pe acest loc.

Câte cazuri de şomeri de lux aveţi?

Mai răsunătoare, două cazuri, fostul director de la Romtelecom şi încă o persoană, care a lucrat la o firmă mixtă româno-austriacă, ale căror indemnizaţii se cifrau în jur de 45.000 de lei.

Au şomerii încredere în AJOFM?

Au foarte mare încredere pentru că în tot ce le-am oferit până acum, cursuri de perfecţionare, de reconversie, monitorizarea şi consilierea lor, nu am avut nici o reclamaţie. Scopul activităţii noastre este acela de a-i încadra pe şomeri.

Toate aceste activităţi se desfăşoară gratuit?

Absolut. Iar dacă nu se află în localitate, le suportăm chiar şi transportul de la domiciliu până la sălile de curs.

La cât s-au ridicat costurile cu aceste cursuri în 2009?

130.000 lei.

Sunt situaţii în care persoanele disponibilizate îşi găsesc singure de lucru, fără intermediul Agenţiei?
Foarte puţine, cam un procent de 1%. Restul de 99% apelează la noi. Si vă spun de ce? În 2008, când erau mai puţini şomeri, interesul era al angajatorului, cererea fiind mare, şi desigur acesta nu mai avea pretenţii foarte mari în ceea ce priveşte pregătirea, specializarea şi vechimea persoanelor angajate. Ofereau totodată şi salarii mai bune. Inversându-se raportul dintre cerere şi ofertă, acum angajatorii au crescut pretenţiile, dar au diminuat plăţile salariale. Se întâmplă un fenomen: un şomer dacă are o indemnizaţie, să zicem de 700 de lei, iar angajatorul îi oferă 600, sigur că preferă să stea acasă.

Ce şanse au absolvenţii de învăţământ superior?

Instituţia noastră este de fapt o curea de transmisie între învăţământ şi piaţa muncii. Din păcate, numărul absolvenţilor este mult mai mare decât cerinţa pieţei. Conform legii, o parte se înscriu în şomaj, după ce aduc adeverinţă că au avut tentative să se angajeze, dar n-au reuşit. Suntem şi surprinşi că unii sunt refuzaţi de pe piaţa muncii pentru că nu sunt bine pregătiţi, pentru care noi ar trebui să facem, cum ar veni, o reşcolarizare sau reconversie. Acest fenomen se întâmplă din cauză că institutele scot absolvenţi pe bandă rulantă, nefăcând o conexiune cu piaţa muncii. În acest sens am realizat o colaborare extraordinară cu Universitatea de Vest, unde aceşti absolvenţi sunt specializaţi. Ce este foarte important este că la absolvirea acestor cursuri de 5-6 luni, 80% din ei au locuri de muncă asigurate. Este un mare beneficiu pentru tinerii absolvenţi.

Plecarea la muncă în străinătate se face prin dv?

O parte se face prin biroul nostru EURES, o parte prin relaţii directe.

Aţi avut şi situaţii când pieţe europene ale muncii v-au solicitat forţă de muncă?

Da, din Germania cadre medicale, Marea Britanie, cadre medicale si asistente sociale, Irlanda, Spania.

Sunteţi un om optimist, de unde acest optimism?

Umblu frecvent în teritoriu şi văd interesul crescut al firmelor de a angaja şi mă mai bazez pe faptul că infrastructura, agricultura, îşi vor începe activitatea şi fiind economist, gândesc în perspecivă şi fac nişte conexiuni.

Dacă sunteţi un bun economist, de ce nu aţi optat pentru activitatea privată?

Am trecut şi prin asta, timp de şase ani, am avut succes în două firme.

Spuneţi-mi trei calităţi care vă recomandă pentru acest post.

Vechimea în activitatea administrativă, plăcerea de a lucra cu oamenii; iar a treia, totdeauna am fost numit în locuri grele şi m-am descurcat. Probabil că şi numirea mea aici a fost pe acest criteriu.

Iar apartenenţa la partidul care se află la guvernare n-a contat?

Ba da, dar la noi numirile au fost făcute pe baza votului din biroul permanent judeţean, unde sunt 34 de persoane. Au fost mai multe numiri şi s-au supus la vot.

Instituţia pe care o conduceţi este supusă disponibilizărilor?

Momentan n-am primit nici o adresă în acest sens, dar numărul de posturi s-a redus în mod natural, decese, pensionări.

Lucraţi cu schema completă?

Restrânsă. Suntem la limită. La începutul lui 2009 eram 85 de persoane, acum mai sunt decât 57.

Sunteţi un om bogat?

Mă îmbogăţeşte faptul că lucrez cu oamenii.

Aveţi un salariu mare?
1739 lei.

Ce alte venituri se adaugă?

Ce se adaugă se scade la impozit.

Şi primele de vacanţă?

În 2009 nu s-au dat prime de vacanţă, pentru că a fost perioadă de criză.

În opinia dv, de ce erau vânate posturile bugetare?

Se considerau mai sigure. La o companie privată pretenţiile sunt mai mari, omul nu are siguranţa zilei de mâine.